Revista Română de Informatică și Automatică / Vol. 20, Nr. 3, 2010

Axiomatica şi ştiinţa de tip matematic

Paul SFETCU

Rezumat:

În articolul de faţă arătăm modul în care a evoluat conceptul de axiomatică (paralel cu cel de ştiinţă, dezvoltată pe baze matematice) şi îl vom pune în contrast cu ideile care au stat la baza ştiinţei în Antichitate (în gândirea grecească, materializată în operele filosofice scrise de Platon şi de Aristotel şi regăsite apoi şi în opera scolasticilor). Oamenii de ştiinţă moderni (în special matematicienii) au conceput axiomatica doar ca să imite structura unei ştiinţe veritabile, aşa cum a edificat-o Aristotel în Organon. Fără îndoială că această structurare a datelor ştiinţifice are un rol ordonator în explozia informaţională de date (care cresc exponenţial într-o ştiinţă care are la bază empirismul materiei), dar ea nu poate aduce nici un aport de ordin teoretic în ceea ce priveşte fundamentele matematicii şi ale gândirii.

Cuvinte cheie:
ştiinţă, adevăr şi fals, axiomatizare, formalizare, axiomă, postulat, sistem formal, grup axiomatic, aritmetizarea lui Gödel, independenţa axiomelor, demonstraţie şi transformare

Vizualizează articolul complet:

CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Paul SFETCU, „Axiomatica şi ştiinţa de tip matematic”, Revista Română de Informatică și Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 20(3), pp. 13-32, 2010.