Acest articol îşi propune: să definescă mai bine conceptul de democraţie electronică, în contextul actual de dezvoltare al României, să propună un cadru tehnologic pentru crearea şi dezvoltarea unui “spaţiu public deschis” bine definit, neutru, pe baza căruia să se creeze un “circuit public”, care va permite cetățenilor să devină parteneri reali în dezbaterile publice şi, în acelaşi timp, să permită comunității cetățenilor interesați să devină o componentă a viitoarei soluții în diverse proiecte de dezvoltare, programe economico-sociale etc.
Cerinţele fundamentale pentru un “spaţiu public deschis“ sunt: un mediu de lucru interoperabil – un spațiu de lucru care este configurat pentru a folosi instrumentele specifice şi datele necesare pentru a soluţiona problema; un spațiu de date partajat – un model generic de date, care suportă o varietate de aplicaţii analitice si cartografice; “accesor” de resurse eterogene – o metodă de explorare şi de accesare a informației şi a resurselor analitice, disponibile într-o rețea.
În contextul acestui articol “utilizatorul” este cetățeanul şi/sau comunitatea din care face parte şi/sau în care s-a integrat. Alegerea “comunităţii” ca etichetă a noii forme derivă de la folosirea termenului cu referire la un “grup de indivizi care au învăţat cum să comunice cinstit între ei, ale căror relații sunt mai profunde decât măştile lor exterioare şi care au elaborat un anagajament semnificativ de a-şi însuşi situația celorlalţi”.
Crearea acestui spațiu public deschis va însemna, la nivel colectiv, ceea ce este pe plan individual,  maturitatea psihologică şi spirituală, sau individualizarea. Pe baza unui model, comunitatea își asumă libertatea de autoexpresie pentru toţi membrii ei. Oamenii se vor simţi în siguranță. Bazându-se pe un profund sertiment de încredere, cetățenii vor fi onoraţi să fie trataţi ca ființe unice şi, în același timp, ca părți ale întregului: comunitatea.
Lucrarea este structurată în cinci secțiuni. Secţiunea 1 prezintă situația actuală în țară şi în străinătate, noile perspective deschise de tehnologie în Societatea Informațională. Secţiunea a 2-a prezintă conceptul de democraţie electronică. Un accent deosebit este pus pe ideea de spațiu deschis, ca paradigmă pentru o democraţie avansată, orientată către dezbaterea de probleme, şi pe creșterea accesibilității cetățeanului la procesul de luare a deciziei. Multe inițiative de implementare a democraţiei electronice sunt cantonate în sfera procesului electoral. O abordare privind asistarea alegătorului (dar şi a candidaților) în perioada campaniei electorale este prezentată în Secţiunea a 3-a. Încercările de introducere a tehnologiei electronice în procesul de votare nu aduc întotdeauna efectele scontate. Aşa cum se arată în cea de a patra Secţiune, unele aspecte tehnice sunt esențiale pentru succes, cu atât mai mult cu cât, chiar în țările cu democraţie avansată, există o anumită reticență faţă de introducerea tehnologiei. În Secţiunea a 5-a se prezintă unele aspecte legate de utilizarea democraţiei electronice în guvernarea locală. Şi aici, un studiu de caz recent arată că introducerea tehnologiei în chiar nucleul procesului de luare a deciziei, deci în politică, este o problemă delicată.