Vom numi produs geoinformatic, orice produs-program care utilizează informaţie geografică, tehnologie GIS pentru a îmbunătăți procesul de decizie din diferite domenii: administrație publică, statistică, agricultură, transporturi, planificare teritorială/regională, mediu, managementul situațiilor cu risc ridicat etc. sau, pur şi simplu, pentru informarea cetățeanului român sau străin, în legătură cu anumite subiecte considerate la un moment dat de interes pentru un singur cetățean sau pentru o comunitate.
“Chioşc pentru informarea cetățeanului” se constituie ca o clasă de aplicații cu totul speciale, din categoria produselor geoinformatice, care își propune să satisfacă unele cerințe ale cetățeanului oarecare, necesitând localizare geografică.
Acest articol şi-a propus prezentarea unui model experimental pentru un chioşc de informare a cetăţeanului dintr-un oraş, utilizând baze de date geografice de referință.
Menţionăm de la început că acest Model Experimental se încadrează în recomandările de integrare, făcute în cadrul temei de Baze de Date Geografice de Referinţă (BDGR) din anii precedenţi [1].
În plus, mai trebuie menţionat şi faptul că, în cadrul proiectelor finanțate de Comunitatea Europeană, un loc aparte îl au cele care se ocupă de asemenea aspecte, fie că sunt regăsite ca rezultate în diversele etape de dezvoltare ale “Digital Cities”, “Telecities” sau “Eurocities”, fie că se constituie ca preocupări noi, în extensia unor proiecte din aceeaşi categorie, de exemplu “”INFOSOND – GIS extension”.
Prezentul articol este structurat pe şapte secțiuni, după cum urmează.
Prima secțiune precizează că Modelul Experimental, care face obiectul acestui articol, a fost creat în scopul adăugării unei noi dimensiuni, cea geografică, datelor alfanumerice, prezente în diversele servere specializate.
Cea de a doua secțiune prezintă conceptele de bază, structura de date, modelul de reprezentare a obiectelor spațiale pentru ca, apoi, în secțiunea următoare, să fie prezentată o soluţie tehnologică ieftină, adaptată condițiilor de exploatare a informaţiilor geografice de la nivelul unei comunități locale oarecare, numită aici oraş, de exemplu Bucureşti. În secţiunile a patra şi a cincea, este prezentat fondul principal de date, asociat exemplificării, şi organizarea lui. În secțiunea a şasea, este făcută o descriere a principalelor funcţii ale Modelului Experimental, arhitectura globală, arhitectura funcțională şi se prezintă câteva “ieşiri” semnificative împreună cu modul de lucru corespunzător. Ultima secțiune prezintă câteva dintre avantajele tehnice ale acestei abordări ca şi câteva concluzii ale acestei abordări. Articolul este însoţit de referinţe bibliografice.