Controlul prin radiolocaţie (radar), aplicat în prezent pentru controlul traficului auto, prezintă mari dezavantaje provenite din caracterul “activ” al metodei de sesizare şi interceptare a obiectelor mobile. Această metodă face parte din categoria celor active, bazate pe generarea unei unde dirijate (incidente) care este reflectată în punctul de incidenţă cu un obiect (mobil sau fix). Prin analiza celor două unde (incidentă şi reflectată) se pot stabili coordonatele de poziţie ale obiectului (distanţa până la punctul de control, în linie dreaptă, pe direcția undei) și viteza de deplasare a obiectului interceptat. Aceste sisteme se bazează pe informaţia conținută de unda reflectată dinspre obiectul interceptat. Este evident că informaţia despre obiectul participant la trafic, astfel obținută, este foarte sumară şi complet insuficientă pentru instrumentarea și documentarea cazurilor infracționale şi preîntâmpinarea accidentelor. În plus, metodele radar sunt vulnerabile deoarece interceptarea se poate anihila prin aparatura “antiradar”, iar punctele de control radar sunt detectabile prin aparatura de bord. Camerele TV sunt “invizibile” la aparatura de bord, iar conţinutul informaţional al imaginilor TV este nelimitat ajungând până la imaginea portretului facial al conducătorului, numărul (codul) de înregistrare în circulaţie a obiectului participant la trafic, clasa de mijloace de transport din care face parte, viteza de circulaţie în zona controlată prin camere TV.
Principala cauză a nerăspândirii controlului radar în zonele urbane este totala sa ineficiență pe arterele aglomerate de circulaţie din mediul urban unde, datorită perturbaţiilor intense şi multitudinii de ţinte “false”, informaţia “utilă” nu poate fi extrasă din semnalul reflectat, recepționat de punctul de control.
În lucrare, se prezintă unele din rezultatele cercetărilor stiinţifice, efectuate de autori, privind introducerea metodelor “pasive” de control automat în timp real al traficului urban. Rezultatele vizează anumite aspecte privind structura şi algoritmii de prelucrare a video semnalelor în cadrul unor sisteme de control prin camere TV ale traficului urban. Aceste rezultate se referă la:  structura sistemului informațional de control, prelucrarea primară a videosemnalelor, procedeele de estimare a vitezei şi a coordonatelor de poziţie ale obiectelor interceptate, parametrizarea videomodelelor obiectelor interceptate în vederea ameliorării preciziei de control prin filtrarea imaginilor TV. Cercetările noastre, efectuate prin simulare, au arătat că probabilitatea apariţiei alarmelor false poate fi micşorată de aproape 700 de ori folosind filtrarea parametrizată a imaginilor. Datele experimentale rezultate din simulare arată că eroarea de estimaţie a poziţiei (pe baza măsurătorilor cu două camere TV) se poate cobori sub 0,15m în cazul matricei cu 256*287 senzori  şi sub 0,05m în cazul camerelor standard cu 704 elemente senzoriale pe linie şi 576 linii. În ceea ce priveşte eroarea de estimaţie a vitezei obiectului interceptat prin optimizarea unghiurilor de orientare a camerelor TV şi a determinării cu exactitate a coordonatelor camerelor în spaţiul obiectului fixat, se poate realiza o medie de sub 1 km/oră. Pentru determinarea coordonatelor centrelor matricelor de senzori se propune o metodă experimentală, bazată pe programarea experimentelor preluată din identificarea sistemelor.