Ritmul schimbărilor economice şi tehnologice s-a accelerat substanțial în ultimii ani, fapt ce se reflectă în dinamica pieţei de muncă și în necesitatea îmbogățirii cunoştinţelor culturale și profesionale. În trecut, se aștepta ca, după completarea studiilor, obținerea atestărilor, perfecționarea şi actualizarea cunoştințelor de bază, o persoană să aibă un job pe viață. Astăzi, situația este foarte diferită. Ceea ce este caracteristic este continua cerere de actualizare a cunoştințelor şi de reinstruire. În rnedie, se estimează că specialiştii au nevoie să fie reinstruiţi de 3 – 4 ori pe durata de activitate (până la intrarea în pensie). Conceptul de meserie pe viaţă a fost înlocuit de necesitatea formării continue. Sporirea cererii de formare continuă este o rezultantă a schimbărilor de la fiecare loc de muncă, dată de influența factorilor care au impact semnificativ pe tipuri de mecanisme de instruire furnizate. În ultimii ani, s-a produs o departajare între departamentele tradiționale de educare şi de formare, astfel încât, sisteme care, de obicei, funcționau separat, acum funcționează împreună. Instruirea deschisă şi la distanţă este un domeniu de desfăşurare activ pentru furnizarea mecanismelor, astfel încât nu se mai face distincţie între serviciile furnizate de instruirea deschisă și instituţiile tradiționale. Un sistem descentralizat de furnizare de instruire este văzut ca însăşi initiațiva de implicare în activități de învăţare. Distincția între informare şi instruire este estompată. Specialiştii sunt mai puţin receptivi la conceptul strict de instruire. Schimbările din climatul economic şi atacul violent al “revoluţiei tehnologiei informaţiei” au avut un impact enorm. Organizațiile, care în mod necesar trebuie să-şi îmbunătățească flexibilitatea în toate aspectele operaționale, astfel încât să poată să supraviețuiască într-o piaţă extrem de competitivă, trebuie să-şi schimbe părerile despre educaţie şi formare. Forța de muncă de la nivel regional, naţional, european, pentru a nu fi strivită în context de competitivitate excesivă, trebuie să-şi creeze un cadru flexibil, permeabil de educare. Nu este suficient să existe forțe de muncă foarte calificate şi educate doar în zonele urbane. Este necesară educaţia tuturor cetățenilor.
“Școala virtuală” este un “model experimental” privind constituirea unui fond de tehnici şi de instrumente pentru instruire, model care a fost realizat sub sistem de operare Windows NT, cu Netscape 2.0, Microsoft Access 2.0 şi Visual Basic 3.0. Opţiunea pentru această soluție tehnologică s-a datorat, pe de o parte, dorinţei colectivului de elaborare de a se înscrie în contextul tendinţelor de pe piața mondială privind utilizarea facilităţilor sistemului de operare Windows NT, iar pe de altă parte, dorinţei de a lucra într-un cadru clar reglementat:

• ICI este Administrator INTERNET,
•  CPC este Authorized Training Center şi Solutions Center pentru Microsoft