Pe măsură ce interesul general pentru domeniul securității cibernetice a crescut în ultimii ani, tot mai mulți cercetători s-au concentrat pe domeniul ingineriei sociale. Majoritatea studiilor au abordat aspectele tehnice ale ingineriei sociale, stabilind și descriind categorii de atacuri cibernetice cu posibilități umane și poziționând conceptul mai degrabă în mediul de securitate IT, aspect care ajută în elaborarea tehnicilor defensive. Această lucrare susține că rădăcinile ingineriei sociale sunt stabilite în profunzime în zona de intelligence iar fenomenul ar trebui studiat și înțeles în dimensiunea sa de influență socială cu aceeași importanță precum în cea de inginerie. Mai mult, cercetarea grupează tacticile de inginerie socială în categoria de inginerie socială inițiată de actori statali și în categoria de inginerie socială de ordin privat, pe baza entităților care le coordonează. Lipsa componentei tehnologice în activitățile de inginerie socială din trecut (în comparație cu ecosistemul digital înfloritor de astăzi) a fost compensată în mod eficient de nivelul mai ridicat de creativitate al persoanelor care le-au proiectat și de sprijinul din partea aparatului de stat.