Procesul de metamorfoză a neutrinilor constă în transformarea incredibilă a unui tip de neutrino în altul, pe durata parcursului lor prin spaţiu. În fizica particulelor elementare acest fenomen este cunoscut sub denumirea de „oscilaţie” şi reprezintă o dovadă serioasă a faptului că neutrinii au masă, deci ei pot oscila, adică îşi pot schimba identitatea şi implicit natura lor. Spre deosebire de alte particule, neutrino are o identitate dublă: el poate fi una dintre dintre cele trei arome (νe, νμ, ντ) şi să posede una dintre cele trei mase (ν1, ν2, ν3), dar o aromă dată nu implică şi o anumită masă, sau invers. Masa exactă a fiecărei arome nu se cunoaşte încă. Totuşi, problema este de ce au neutrinii masă şi cum se explică micimea acestor mase. În Modelul Standard, neutrinii nu au masă. Prin urmare, este nevoie de o îmbunătăţire a acestui model, de a adăuga noi rezultate experimentale şi explicaţii teoretice care pot avea implicaţii profunde în astrofizică, cosmologie, sau chiar asupra naturii fizicii. Lucrarea de faţă este un scurt rezumat despre natura cuantică a procesului de oscilaţie a neutrinilor, dar şi despre o serie de rezultate experimentale legate de schimbarea identităţii neutrinilor. În plus, neutrinii par a constitui miezul unui alt mister: de ce trăim într-un univers alcătuit din materie şi nu din antimaterie?