În acest articol încercăm să modelăm o „compertare estetică” cu ajutorul unor structuri interconectate. Întâi de toate, bazându-ne pe conceptul de autoorganizare structurală, definim „colectivitatea” ca o mulțime legată prin relații structurale. În timp ce structura (estetică sau nu) este un concept, reprezentarea sau imaginea sunt intuiții (după Croce). Deci, alături de structură, opusă de asemenea funcției, ataşăm imaginea ca intuiție. Structurile estetice sunt caracterizate prin reprezentări intuitive semnificative. Astfel, percepția autoorganizării structurale a unei opere de artă este, în final, o intuiție. Sau, funcția estetică, dacă putem spune aşa, este expresia operei de artă. Conceptul de structură estetică și intuiția reprezentării estetice formează, după noi, cele două surse ale conceperii şi/sau receptării unei opere de artă. Introducem noțiunea de colectivitate estetică interconectată și, pe această bază, încercăm să modelăm o comportare estetică (receptare) cu ajutorul conceptului de localitate estetică.