Articolul de față se înscrie într-o serie dedicată bazelor de date deductive. În capitolul 1, sînt prezentate cerinţele generale, pe care un limbaj de definire a unor astfel de baze de date trebuie să le îndeplinească. Limbajul ales aici este DATALOG, un limbaj bazat pe clauze Horn, asemănător cu PROLOG-ul, dar avînd avantajul de a nu cere programatorului urmărirea ordinii de evaluare a clauzelor şi scopurilor. În capitolul 2, sînt prezentate formal sintaxa şi semantica limbajului DATALOG, noţiunile de program DATALOG, interpretare şi model pentru un program. Capitolul 3 prezintă extensiile cele mai uzuale ale DATALOG-ului, apărute din necesitatea de a îmbogăţi limbajul cu noi instrumente de lucru/funcţii, negaţii, mulțimi, actualizări, formule non-Horn). Sînt discutate avantajele folosirii unor astfel de extensii, cît și dificultățile legate de definirea semanticii noilor limbaje construite (şi deci, dificultăţile legate de evaluare și implementare).