Tendințe și perspective în informatizarea medicinei

Horia-Nicolai Teodorescu*1, Dan Galea**, Florin Topoliceanu***, Ion Bogdan+, Adrian Brezulianu++

Sfârşitul de secol este sub zodia a două mari proiecte ce nu privesc cosmosul, ori atomul, ci sunt legate de om. Aceste proiecte, indubitabil, sunt înrudite: ambele sunt privitoare la informaţie, deși clasic aparţin la două științe diterite.

Primul proiect propulsează spre centrul atenţiei genomul uman (The Human Genome Project), modul de codificare a informaţiei ancestrale, acumulată în sute de milioane de ani de către speciile premergătoare și, recent, de specia umană. Există aproximativ 100000 de gene în genomul uman. Secvenţele codate de fragmente moleculare de-a lungul ADN-ului, care constituie gena umană, conțin imensa informaţie privitoare la spaţiul filogenetic în care fiecare individ este constrâns a se mişca. Înțelegerea acestor coduri – se speră a fi posibilă până în anul 2005 – ar urma să modifice, atât spectrul medicinei, cât şi viziunea noastră privitoare la universul uman.

Al doilea proiect, mai vag formulat și mai difuz, dar foarte concret în desfășurare, se adresează informaţiei din viața exterioară organismului: comunicării, deci vieții societății. Conform acestui al doilea proiect, ce capătă tot mai mult statut, societatea va deveni un organism interdependent informaţional şi cu acces la o memorie distribuită a cărei cantitate nici măcar nu s-a încercat a fi estimată încă2.

Dincolo de asemănarea lor și de fundamentul comun, aceste proiecte au punți  directe. Primul ar fi de neconceput fără aportul ştiinţelor informatice şi al suportului fizic informatic (să îl numim “tehnic”). Al doilea presupune informatizarea (“tehnică”) a individului biologic, de la conectarea sa într-o rețea de supraveghere şi corectare a stării biologice (de sănătate, ca să numim termenul uzual), la cuplarea sa direct (chiar dacă parțială) la rețelele de calculatoare. […]

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Horia-Nicolai Teodorescu, Dan Galea, Florin Topoliceanu, Ion Bogdan, Adrian Brezulianu, Tendințe și perspective în informatizarea medicinei, Revista Română de Informatică şi Automatică (Romanian Journal of Information Technology and Automatic Control), ISSN 1220-1758, vol. 5(1), pp. 63-67, 1995.

________________________________________________

1 * Prof. dr., membru corespondent; ** Prof. dr., membru asociat al Sectiei de Ştiinţă și Tehnologia Informaţiei, Director al Institutului de Informatică Teoretică al Academiei, laşi; *** Prof. dr., Decan al Facultății de Inginerie Bio-Medicală, Universitatea de Medicină laşi; + Conf. dr.; ++ As. drnd., Universitatea Tehnică laşi. Adresă pentru corespondenţă: Universitatea Tehnică lași.
2 Este vorba de accesul imediat, sau aproape imediat la informația deţinută de sistemul de calcul, dar şi la cea a experţilor umani.
3 Promovăm pluralul ştiinte ale informaticii dată fiind multitudinea de discipline chemate să constituie structura informaticii actuale, de la ştiinta calculatoarelor şi teoria informa’iei (în sens clasic, restrâns), la teoria comunicației, inteligență artificială, ori lingvistică matematică (aflată în centrul triunghiului matematică-lingvistică-informatică) și, de ce nu, până la gnoseologie.