Art. 10 – Vol. 28 – Nr. 4 – 2018

Inteligența artificială, o Lebădă Neagră?

Roman CHIRILĂ  
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București
B-dul Mareșal Alexandru Averescu, Nr. 8-10, 011455, București, România
roman.chirila@ici.ro

Rezumat: Lucrarea de față prezintă ultimul rezultat al Inteligenței Artificiale (IA) și anume comportamentul uluitor al robotului AlphaGo Zero, care, învățând singur regulile jocului, a devenit campionul mondial absolut la jocul Go. De asemenea, lucrarea descrie principalele idei vizionare a doi dintre cei mai importanți profeți ai domeniului: expertul de la Google, Ray Kurzweil și directorul general de la Daimler AG, Dieter Zetsche. Comparând caracteristicile Inteligenței Artificiale cu trăsăturile descrise de Taleb în cartea sa, concluzia finală a acesei lucrări este cea conform căreia IA reprezintă o autentică Lebădă Neagră a timpurilor noastre.

Cuvinte cheie: Inteligență Artificială, Lebăda Neagră, Taleb, Kurzweil, Zetsche, bitcoin.

Introducere

De curând, firma DeepMind, subsidiara londoneză a celor de la Google, și-a anunțat ultima lor descoperire din domeniul Inteligenței Artificiale (IA) în revista Nature [10]. Astfel, aflăm faptul că noul robot, AlphaGo Zero, învățând singur regulile jocului, a devenit campionul mondial la jocul Go, altfel spus a devenit primul calculator care l-a învins pe Lee Sedoi (Coreea de Sud), deținătorul titlului mondial la acest joc.

Evident, acest rezultat  constituie un moment istoric fără precedent pentru istoria dezvoltării domeniului IA, generând astfel și  o premiză consistentă pentru devenirea ulterioară a programelor de cercetare corespunzătoare [9].

Versiunea actuală a acestui robot se deosebește radical de versiunile sale anterioare prin faptul că AlphaGo Zero nu este programat să înmagazinele mii de partide jucate între factori umani și mutările lor câștigătoare. Prin urmare, pentru prima dată în istorie, un algoritm de acest fel ignoră în totalitate experiența și expertiza umană din acest domeniu (jocul Go), axându-se doar pe învățarea regulilor și a obiectivului principal al acestui joc.

Astfel, cercetătorii de la DeepMind, prin vocea lui Demis Hassabis (directorul executiv al firmei), afirmă răspicat și categoric faptul că noul robot creat de ei a învățat doar regulile jocului Go, învățând să joace singur, pornind întotdeauna de la premize absolut întâmplătoare, fără niciun fel de conexiune cu alte baze de date, sau medii de stocare de factori de influență. În aceste condiții, în doar trei zile (72 de ore), versiunea anterioară AlphaGo a fost învinsă de către AlphaGo Zero la un scor categoric de 0-100.

Liderul proiectului, David Silva, a accentuat faptul că noul algoritm, AlphaGo Zero, ignorând în totalitate experiența umană anterioară și plecând de la premize lipsite în totalitate de informații, a reușit să devanseze factorul uman într-un timp uluitor de scurt. În plus, acest robot a demonstrat efectiv faptul că, plecând de la nimic (cu excepția regulilor de joc!), în foarte scurt timp, el poate obține ceva nou în plan cognitiv și cu rezultate practice senzaționale. De asemenea, vorbitorul a subliniat și faptul că performanțele lui AlphaGo Zero se datorează în esență algoritmului folosit  și mai puțin puterii sale de procesare  [9], [10].

Jocul Go este considerat, în ciuda aparentei sale simplități, un joc complex, deoarece numărul de mutări posibile este estimat teoretic ca fiind mai mare decât numărul de atomi din întregul univers vizibil. Cum norocul nu joacă niciun rol în scenariul acestui joc, strategia într-o partidă de Go este determinată numai și numai de situația pieselor pe câmpul de joc. Deși jocul de Go se practică de mii de ani [2], soluțiile câștigătoare din cele 100 de partide ale lui AlphaGo Zero corespund unor strategii absolut originale, inexistente printre jucătorii umani. În cele 40 de zile de antrenament, robotul nou creat, AlphaGo Zero, a jucat singur 30 de milioane de partide [10].

La ora actuală, nu mai este niciun secret faptul că marile companii investesc sume consistente în domeniul IA [8]. Aplicațiile domeniului acesta cunosc în prezent o diversitate uimitoare, de la autoturismele autonome (Tesla) până la asistenții vocali pe care deja îi folosim în mod curent în calculatoarele noastre personale (Cortana, Microsoft), sau în telefonia mobilă (Bixby, Samsung). În același timp, a apărut pe piață primul calculator capabil să învețe singur (DGX-1, NVIDIA), cu facilități de deep-learning potențate printr-un hardware corespunzător. Cu toate acestea, Inteligența Artificială este totuși încă în faza ei uverturală. Acest lucru este susținut de chiar unele experimente care s-au soldat cu eșecuri răsunătoare și mediatizate în literatura de specialitate. În principal, distincția dintre bine și rău, sau decizionalitate finală conformă principiilor morale ridică încă probleme serioase.

În prezent, experții domeniului vorbesc și despre amenințările, sau pericolele pe care le reprezintă elementele IA, mai ales pentru existentul locurilor de muncă tradiționale. Numai la nivelul SUA, grupul McKinsey raportează faptul că în prezent sistemele IA pot înlocui 45% din angajații umani existenți, iar în viitorul apropiat (până în anul 2030) se prevede că agregatele IA vor reprezenta forța de muncă esențială din această țară [4].

Roboții și Inteligența Artificială devin tot mai prezente atât în  procesele industriale, cât și în viața cotidiană a oamenilor, cum ar fi:  recunoașterea pattern-urilor (pattern recognition), învăţare profundă (deep learning), extragerea datelor (data mining), sisteme de învăţare pentru computere (machine learning), sau utilizarea bazele de date imense (Big Data) [13]. Evident, fiecare dintre noi își poate da seama de perspectivele nu tocmai îmbucurătoare pentru unele ocupații care se pretează la substituții automatizate, sau decizionalități de tip IA [4].

Dilemele morale asociate sistemelor IA sunt departe de a se epuiza rapid, printr-o simplă enumerare, sau o rezolvare superficială a acestora. Încă din anul 1965, a fost emisă o ipoteză (ipoteza Good) legată de superinteligență, conform căreia  IA își poate înțelege rapid apriorismele sale funcționale, iar în cadrul propriei sale deveniri poate să creeze un urmaș cu mult mai inteligent, și asta într-un ciclu de repetabilitate cu gradient pozitiv [5].

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Roman CHIRILĂ, Inteligența artificială, o Lebădă Neagră?, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 28(4), pp. 119-126, 2018.

Concluzii

Nu întâmplător am lăsat la sfârșit această scurtă ‚profeție’ al lui Dieter Zetsche, pentru că el sintetizează într-o manieră elocventă și convingătoare (ca și predicțiile lui Ray Kurzweil!) tendințele actuale din tehnologie, sugerând implicit teza conform căreia Inteligența Artificială (IA) este deja o Lebădă Neagră a secolului pe care îl trăim, secolul al XXI-lea, o realitate pe care trebuie să o luăm ca atare [3], să ne adaptăm și căreia trebuie să îi facem față, acceptând procesul de învățare pe toată durata vieții noastre [1].

Recent, cercetătorii americani de la MIT au realizat un cip neuromorfic și o sinapsă artificială pentru transmiterea impulsurilor electrice [12], asemeni creierului uman. În plus, acest cip neuromorfic a fost testat cu elemente de IA folosite pentru reproducerea scrisului uman, iar rezultatul a fost uimitor, precizia răspunsului fiind de 95%.

Progresul tehnologic din domeniul IA cunoaște un gradient evolutiv remarcabil. Pe lângă performanțele tehnice înregistrate de noile dispozitive, acestea devin performante și din punct de vedere energetic, fiind  tot mai slabe consumatoare de energie.

În concluzie, noile tendințe tehnologice ne obligă să conviețuim pe viitor cu elemente de IA, să colaborăm cu viitorii roboți, cu ajutorul cărora  se va desena  palid și treptat conturul consistent al unui viitor terestru, greu de prefigurat la momentul actual, din perspectiva apariției altor posibile Lebede Negre ale Istoriei.

Pe de altă parte, informatica este strâns legată de conceptul de informaţie, dar informaţia conţine la frontiera definiţiei sale ceva din insuficienţa şi incompletitudinea matematicii, ca modalitate raţională de înţelegere a realităţii înconjurătoare.

Să ne amintim că în 1931, un tânăr matematician din Viena, Kurt Gödel, în vârstă de numai 25 de ani, a şocat atunci lumea matematicii, punând capăt proiectelor ambiţioase ale celebrilor Hilbert, Russell şi Whitehead. Acesta a dat lovitura de graţie speranţelor de completitudine şi consistenţă privind matematica, dar şi certitudinii, care îşi găsise ultimul refugiu în sfera matematicii, după ce Heisenberg o pasase elegant din perimetrul fizicii cuantice. Tânărul Godel a demonstrat, prin celebrul său paradox, o dată pentru totdeauna, limitările interne ale metodei axiomatice, metodă consacrată încă din timpul lui Euclid.

Prin urmare, viitorul va trebui să aducă clarificări de natură cognitivă şi completări structurale profunde în definiţia conceptului de informaţie. Aceste perspective se vor răsfrânge implicit şi asupra dezvoltării domeniului IA, cu toate consecințele sale aplicative din viitor.

Dar viitorul este ca oul de şarpe – spunea regizorul Bergman – … prin pieliţa lui subţire abia că-ntrezăreşti viitoarea reptilă!…, iar din  Tractatus-ul …lui Witgenstein aflăm că tot ceea ce poate fi gândit este şi posibil, dar despre ceea ce nu putem vorbi, trebuie să păstrăm tăcere!…

BIBLIOGRAFIE

  1. Ansell, M., Jobs for life are a thing of the past. Bring on lifelong learning, 2016;
  2. Crânganu, Constantin, Inteligența artificială ca o Lebădă Neagră şi impactul asupra viitorului, http://www.contributors.ro/ author/constantin-cranganu/, 27 oct 2017;
  3. Chirilă, Roman, Anaximandru și fizica modernă, Editura Tehnică, 2017;
  4. Frey, C. B. şi Osborne, M.,The Future of Employment: How Susceptible are Jobs to Computerization, 2013;
  5. Good, I. J., Speculations Concerning the First Ultraintelligent Machine, in Advances in Computers, edited by Franz L. Alt and Morris Rubinoff, Academic Press., New York, vol. 6, pp. 31-38, 1965;
  6. Ion, Alin, http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/fizicianul-roman-institutul-rus-cercetare-nucleara -am-mari-temeri-inteligenta -artificiala- mai- considera- oamenii- mai- buni- ceva- 159fc 41245 ab6550cb8c484f2 /index.html, 3 noiembrie 2017;
  7. Kurzweil, Ray – material preluat selectiv de pe internet: https://futurism.com/ray-kurzweils -most-exciting-predictions-about-the-future-of-humanity/; https:// en. Wikipedia. Org / wiki / Predictions _made_by_ Ray_Kurzwei; https://futurism.com/ kurzweil claims-thatthe-singularity – will-happen-by-2045/;
  8. Popa, Adrian, http://www.go4it.ro/inteligenta-artificiala/cat-de-periculoasa-este-inteligenta -artificiala-de-ce-bill-gates-ste-phen-hawking-si-elon-musk-se-tem-de-tehnologia-in-caremarile-companii-investesc-masiv-16237531/, 19 aprilie 2017;
  9. Sîrbu, Laurențiu, http://adevarul.ro/tech/stiinta/moment-istoric-domeniul-ia-deepmind-invatat -singur-devenit-mai-bun-jucator-go-lume-1_59e7e9435ab6550cb84316c0 index. html, 19 oct 2017;
  10. Silva, D. et al., 2017, Mastering the game of Go without human knowledge, Nature, vol. 550, pp. 354 – 359, 2017;
  11. Taleb, N. Nassim., The Black Swan: the impact of the highly improbable, Random Hose, 2007; Lebăda Neagră, Impactul foarte puțin probabilului, Curtea Veche Publishing, 2007, 2010, trad.Viorel Zaicu;
  12. Traicu, George – https://www.stiripesurse.ro/cercetatorii-de-la-mit-au-creat-un-cip-care-vaaccelera-dezvoltarea-inteligentei-artificiale_1295099.html;
  13. Vevera, Adrian Victor, Securitate și putere în spațiul cibernetic, Editura Militară, București, 2017;
  14. Zetsche, Dieter – http://autoblog.md/seful-daimler-ag-prezice-viitorul-lumii-particular-din2020-va-incepe-falimentul-industriei-auto/.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.