luni , 25 martie 2019
roen

Art. 08 – Vol. 28 – Nr. 4 – 2018

Un scenariu posibil de aplicare a Open Science în învățământul românesc

Ovidiu BICA 
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București
B-dul Mareșal Alexandru Averescu, Nr. 8-10, 011455, București, România
ovidiu.bica@ici.ro

Rezumat: În lucrarea de față se prezintă rezultatele cercetării obținute de colectivul de realizare a proiectului „Suport IT pentru Open Science în promovarea cercetării şi inovării responsabile” din cadrul Programului Nucleu. Sunt prezentate, succint, noțiuni legate de Open Science, Open Access, Cloud computing, Open Educational Resources. Perioada actuală de dezvoltare a cercetării şi inovării impune o transparenţă suplimentară a rezultatelor cercetării, care poate fi realizată prin accesul la cunoaştere de tip „Open Science”, precum şi prin dezvoltarea unor medii virtuale de cercetare, în care să realizeze un transfer „activ” al cunoştinţelor, prin practici de tip „Open Access”, pe bază de reguli bine stabilite. În ultimul deceniu, politici legate de accesul liber la cunoaștere „Open Access” au fost adoptate pe scară largă de către universităţi, organizaţii şi infrastructuri majore de cercetare din Europa şi din întreaga lume. Educația deschisă este conceptul care include toate inițiativele, activitățile și practicile ce combină principiile deschiderii cu un obiectiv educațional.

Cuvinte cheie: Ştiinţă deschisă, acces deschis, Cloud computing, resurse educaționale deschise.

Introducere

În Europa, au fost adoptate mai multe politici publice privind accesul liber la cunoaştere şi acestea au fost în principal implementate de către universităţi şi instituţii de cercetare. Educația deschisă, în cel mai larg sens, este spațiul care include toate inițiativele, activitățile și practicile care combină principiile deschiderii (openess) cu un obiectiv educațional. La fel ca în alte domenii, discuția despre educația deschisă a început de la conținut, respectiv de la resursele educaționale.

Ştiinţă deschisă (ŞD) se referă, în mod obișnuit, la eforturile de facilitare a accesului la cercetarea finanțată din fonduri publice în format digital pentru comunitatea științifică, pentru mediul privat, educație sau pentru societate în general. Acest concept presupune trecerea de la un sistem, în care rezultatele cercetării ştiinţifice sunt, în general, greu accesibile, către unul în care difuzarea lor să fie deschisă spre cât mai mulţi utilizatori finali, fie ei cercetători, profesori, studenţi şi, în general, orice cetăţean interesat.

ŞD se poate asimila cu o abordare nouă, bazată pe colaborare şi pe modalități noi de răspândire a rezultatelor cercetării științifice folosind tehnologii digitale şi instrumente actuale. Această abordare este provocată pe de o parte de creşterea exponenţială a informaţiilor şi pe de altă parte de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale, fiind susținută de comunitatea oamenilor de ştiinţă, dar şi de cererea tot mai stringentă din partea societăţii de a descoperi soluţii la marile provocări ale prezentului.

Pentru asigurarea funcționării Ştiinței Deschise este necesară respectarea următoarelor deziderate:
1) Conținutul ştiințific deschis care provine din sectorul public de cercetare reprezentat de publicațiile ştiințifice care sunt finanțate din fonduri publice ar trebui furnizate on-line în regim deschis, imediat ce acest lucru este posibil, pentru a putea fi disponibile pentru oricine în vederea  consultării şi reutilizării.
2) E-Infrastructuri deschise pentru cercetarea publică şi privată, care se referă la infrastructuri TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) de înaltă performanţă pentru gestionarea  fluxurilor de date, ar trebui să fie puse la dispoziţie tuturor cercetătorilor pentru asigurarea pe deplin a accesului on-line la date şi resursele disponibile.
3) Cultură ştiinţifică deschisă se referă la cei care produc sau reutilizează informaţie ştiinţifică în sensul că ar trebui să se conformeze codurilor etice şi să fie în acord cu normele de integritate ştiinţifică.

Ştiința Deschisă este importantă nu numai pentru marea masă a cercetătorilor, dar şi pentru mulți membrii ai societății din afara ştiinței, care în prezent nu au acces la rezultatele cercetării, sau trebuie să plătească taxe mari pentru a beneficia de acestea. Pentru companii, Ştiința Deschisă contribuie la creşterea capacitătii de inovare, deoarece acestea pot beneficia mai uşor de informații publice şi de a le folosi, combinându-le cu propriile cunoştințe, pentru a dezvolta produse şi procese inovatoare. Ştiința Deschisă permite pentru toți membrii societății accesul şi utilizarea cu uşurință a informațiilor ştiințifice şi le permite să influențeze cercetarea venind cu întrebări şi idei, precum şi să ajute în colectarea datelor de cercetare [10].

Ştiinţa deschisă reprezintă una dintre cele 3 priorităţi strategice ale Comisiei Europene, împreună cu Inovarea deschisă şi Deschiderea spre lume.

Comisia Europeană a identificat 5 (cinci) domenii de potenţiale acţiuni, pentru a susţine dezvoltarea Ştiinţei Deschise în Europa.

Aceste domenii potenţiale includ:
1. Favorizarea şi stimularea Ştiinţei Deschise care se poate realiza prin promovarea acesteia în programele educaţionale;
2. Eliminarea barierelor pentru Ştiinţa Deschisă care se referă la analiza carierelor de cercetare, în vederea  stimulării şi recompensării pentru implicarea în Ştiinţa Deschisă;
3. Integrarea şi promovarea activă a politicilor de acces deschis pentru datele de cercetare şi publicaţii ştiinţifice;
4. Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare pentru Ştiinţa Deschisă cu scopul de a îmbunătăţi stocarea datelor, accesul şi administrarea acestora, inclusiv dezvoltarea unui cadru comun pentru datele de cercetare şi crearea Cloud-ului european destinat Ştiinţei Deschise;
5. Încorporarea Ştiinţei Deschise în societate fiind considerată ca un promotor socioeconomic, prin intermediul căruia cercetarea ştiinţifică să devină mai receptivă la aşteptările societale şi economice.

În anul 2016, la Conferinţa pentru Ştiinţa Deschisă de la Amsterdam, oameni de ştiinţă, cercetători, importanţi lideri politici şi economici au adresat un apel la mobilizarea Comisiei Europene, statelor membre, universităţilor, institutelor de cercetare, editurilor ştiinţifice, întreprinderilor şi tuturor factorilor interesaţi să participe la redactarea unui program de acţiuni concrete, cu priorităţi şi angajamente bine definite, prin care ştiinţa să fie pusă în slujba oamenilor.

În cadrul Consiliului de competitivitate al UE din 26-27 mai 2016, statele Uniunii Europene au ajuns la acorduri referitoare la Ştiinţa Deschisă, inclusiv ca datele de cercetare să fie reutilizate şi accesibile conform principiului „deschise atât cât este posibil, închise atât cât este necesar”. În rezultatul întrunirii au fost aprobate Concluziile privind tranziţia către sistemul Ştiinţei Deschise [11].

O componentă esenţială a inţiativei europene de a sprijini tranziţia la ŞD este crearea Cloudului European destinat Ştiinţei Deschise în cadrul strategiei UE privind Piaţa Digitală Unică.

Accesul deschis este o inţiativă globală, lansată pentru a sprijini cercetarea „fără eforturi financiare”, care poate avea un impact extraordinar asupra diseminării şi vizibilităţii rezultatelor cercetării ştiinţifice, rapid şi cu costuri minime. Acest concept se referă la utilizarea gratuită a informaţiei ştiinţifice electronice, fără absolut nicio restricţie.

Dintre editurile și jurnalele de publicații, cele mai importante exemple de furnizare a accesului deschis sunt următoarele:  

    • InTechOpen Achieves,[6] – InTechOpen este cel mai mare editor de cărţi din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi medicinei cu acces liber. Cu scopul de a oferi acces gratuit online la cercetare, InTechOpen a publicat începând cu anul 2004 un număr de 3.002 cărţi şi 46.833 lucrări ştiinţifice.  
    • Directory of Open Access Journals (DOAJ), [4] – DOAJ este un repertoriu al revistelor cu acces deschis. DOAJ este un portal care oferă acces la reviste ştiinţifice cu acces deschis. Include 8.233 reviste academice cu text integral, publicate în 50 de limbi, articole ştiinţifice recenzate. Scopul DOAJ este de a creşte vizibilitatea şi de a facilita accesul la revistele ştiinţifice Open Access, contribuind astfel la sporirea utilizării acestora şi a impactului lor. 
    • Directory of Open Access Books (DOAB), [3] – DOAB este repertoriul cărţilor cu acces deschis, cuprinzând peste 3.552 cărţi academice provenite de la 127 de edituri. 
    • Directory of Open Access Repositories (DOAR), [5] – DOAR găzduieşte adresele web ale multor depozite instituţionale. 
    • Catalogul resurselor cu acces deschis (ROAD), [2] – ROAD este o bază de date bibliografice care oferă un punct de acces unic la nivel internaţional pentru diferite tipuri de resurse online, cu acces deschis, conţine literatură ştiinţifică şi documente de cercetare.

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Ovidiu BICA, Un scenariu posibil de aplicare a Open Science în învățământul românesc, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 28(4), pp. 97-108, 2018.

5. Concluzii

Provocarea tehnică este legată de complexitatea procedurilor de analiză a datelor, mai mult decât de dimensiunea efectivă a acestora. Universitățile și instituțiile de cercetare sunt interesate de disponibilitatea informațiilor/datelor științifice obținute prin acces liber. Accesul deschis la informații conduce la creșterea vizibilității și accesibilității rezultatelor, promovează transferul de informații, cunoștințe și tehnologie dintre mediul universitar către cel privat.

Este cert faptul că resursele educaționale ar trebui să se digitalizeze, pentru că astfel există oportunitatea de regăsire a resurselor într-un context mult mai cuprinzător. Se pun următoarele probleme: de ce ar trebui ca resursele să fie și deschise, nu doar digitale dar și cum poate fi stimulată deschiderea când există mulţi actori (institute, universităţi) care nu au fondurile necesare pentru analiza şi disemina propriilor date. Un prim răspuns la aceste întrebări ar fi: avantajele utilizării RED în învățământul public, sunt mai mari decât costurile rezultate din riscurile potențiale.

Investiția în RED este mică și nu afectează deloc celelalte programe. Folosirea RED nu va avea un impact spectaculos, dar va fi un câștig ce nu poate fi neglijat.

Prin utilizarea unei infrastructuri cloud, provocarea tehnică este acum asociată de complexitatea tehnicilor de analiză a datelor mai degrabă decât dimensiunea datelor.

BIBLIOGRAFIE

  1. *** „The open science cloud challenges”, EGI Input to the Stakeholder Comunity Workshop, 30-10 2005, https://ec.europa.eu/research/openscience/pdf/eosc-workshop-11 2015/ egi_27_november_2015.pdf;
  2. *** http://road.issn.org;
  3. *** http://www.doabooks.org/;
  4. *** http://www.doaj.org;
  5. *** http://www.opendoar.org/;
  6. *** https://www.intechopen.com/books;
  7. *** Open Gov Partnership, http://www.opengovpartnership.org;
  8. *** “Resurse educaţionale deschise”, http://www.fundatia.ro/ghid-de-bune-practici-resurse -educa%C8%9Bionale-deschise-red, 2013;
  9. ***„Iniţiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa”, 2016, http://eur-lex.europa. eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX:52016DC0178;
  10. „Ce este Ştiinţa deschisă?”, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, https://idsi. md/ce-este-stiinta-deschisa;
  11. Open Innovation, Open Science, Open to the World – a vision for Europe” – EUROPEAN COMMISSION – Directorate-General for Research and Innovation, 2016;
  12. Sweeney, L ; Crosas, M, An Open Science Platform for the Next Generation of Data (April 30, 2013). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=2302084 or http://dx.doi.org/ 10.2139/ssrn.2302084.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.