sâmbătă , 20 octombrie 2018
roen

Art. 08 – Vol. 28 – Nr. 3 – 2018

O abordare metodologică privind structurarea ofertei CDI TIC pentru mediul de afaceri. Studiu de caz

Gabriel NEAGU, Mădălina ZAMFIR, Vladimir FLORIAN,
Alexandru STANCIU, Mihnea Horia VREJOIU  

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti
gabriel.neagu@ici.ro; madalina.zamfir@ici.ro; vladimir.florian@ici.ro; alexandru.stanciu@ici.ro; mihnea.vrejoiu@ici.ro

Rezumat: Statutul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) de sector caracterizat printr-o dinamică accentuată de dezvoltare este confirmat în documentele strategice la nivel național în domeniul economic. Din punct de vedere științific, TIC este inclus în sectoarele de specializare inteligentă pentru cercetare-dezvoltare și inovare (CDI), care asigură suport pentru competitivitate și performanță economică. Pentru valorificarea acestui potențial este important ca definirea și structurarea ofertei de servicii CDI TIC pentru beneficiarii din economie să aibă în vedere evidențierea specificului și complementarității acestei oferte în raport cu produsele și serviciile industriei de profil. Lucrarea propune o abordare metodologică în trei etape pentru structurarea unei asemenea oferte: focalizarea tematică și analiza state-of-the-art a tematicii selectate; identificarea tipologiei de soluții generice (caracterizate printr-o arie largă de aplicabilitate) pentru tematica analizată și constituirea unui portofoliu de profil; stabilirea categoriilor de servicii ce pot fi configurate prin agregarea soluțiilor generice și prototipizarea acestora. Metodologia prezentată este exemplificată în contextul unui proiect dedicat furnizării de produse și servicii CDI TIC pentru sectoarele de specializare inteligentă din economie.

Cuvinte cheie: TIC, CDI, date masive, analiza avansată a datelor, soluții generice, servicii CDI TIC.

Introducere

Documentele strategice actuale privind dezvoltarea economică și tehnico-stiințifică confirmă caracterul dinamic de dezvoltare a domeniului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), potențialul său de a susține dezvoltarea și competitivitatea celorlalte domenii și, în consecință, prioritatea pe care o reprezintă pentru activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare. Astfel, Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020 include TIC în grupa de sectoare de specializare inteligentă la nivel național, caracterizate printr-o dinamică accentuată de dezvoltare. Una din cele două axe prioritare ale Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, care implementează strategia de profil, este TIC pentru o economie digitală competitivă. Strategia Natională privind Agenda Digitală pentru România 2020 evidențiază suportul CDI TIC pentru dezvoltarea economică și socială și definește patru domenii de acţiune: (1) eGuvernare, interoperabilitate, securitate cibernetică, cloud computing, open data, big data şi media sociale; (2) TIC în Educaţie, Sănătate, Cultură şi eInclusion; (3) eCommerce, cercetare-dezvoltare şi inovare în TIC; (4) broadband şi infrastructura de servicii digitale. În sfârșit, Strategia Naţională de Cercetare-Inovare 2014-2020 include TIC între cele patru domenii prioritare de specializare inteligentă CDI, dar evidențiază în același timp suportul pe care îl asigură cercetărilor în celelalte domenii, implicit rolul său în abordările cu caracter interdisciplinar, promovate prin această stategie.

În acest context, în conformitate cu cerințele Programului “Agenda Digitală pentru România” (2015-2017), a fost lansat proiectul ”Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în TIC: Dezvoltarea de produse şi servicii inovative care să deservească cele 10 sectoare identificate în domeniul Smart Specialization”.

Din punct de vedere managerial, principala provocare a acestui proiect a constituit-o punerea de acord a tematicii sale generoase cu nivelul resurselor alocate. Pentru a răspunde acestei provocări, metodologia elaborată a avut ca principale obiective fundamentarea delimitării ariei tematice a proiectului și tratarea specificității ofertei CDI pentru beneficiarii potențiali din economie. Lucrarea prezintă această abordare metodologică și rezultatele implementării sale pentru una din temele relevante selectate.

În continuare, conținutul lucrării este structurat după cum urmează: capitolul 2 prezintă în sinteză metodologia proiectului, care structurează derularea proiectului în trei etape principale. Capitolele 3 și 4 sunt dedicate studiului de caz. Capitolul 3 detaliază trei soluții generice din portofoliul proiectului pentru tematicile date massive (Big Data) și analiza avansată a acestora (Big Data Analytics-BDA). Capitolul 4 prezintă un serviciu de tip transfer de cunoştinţe și expertiză de specialitate pentru dezvoltarea de soluții BDA, dezvoltat pe baza soluțiilor generice prezentate în capitolul 3, precum și recomandări de utilizare a acestui serviciu. Contribuția lucrării este sintetizată în capitolul de concluzii.

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Gabriel NEAGU, Mădălina ZAMFIR, Vladimir FLORIAN, Alexandru STANCIU, Mihnea Horia VREJOIU, O abordare metodologică privind structurarea ofertei CDI TIC pentru mediul de afaceri. Studiu de caz, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 28(3), pp. 73-86, 2018.

Concluzii

Lucrarea prezintă o abordare metodologică de structurare a ofertei de servicii CDI TIC pentru beneficiarii din economie. Abordarea are la bază necesitatea tratării specificului activității CDI în scopul evidențierii complementarității ofertei sale de servicii în raport cu produsele și serviciile industriei de profil. Abordarea este exemplificată prin experiența de utilizare în cadrul unui proiect dedicat contribuției CDI TIC privind dezvoltarea de produse şi servicii inovative care să deservească sectoarele de specializare inteligentă din economie. Dintre concluziile acestei implementări menționăm:

  • importanța criteriilor de selecție și delimitare a tematicii abordate, pentru asigurarea nivelului corespunzător de inovare pentru oferta respectivă; 
  • nivelul de exigență a analizei tematicii selectate pentru asigurarea relevanței realizărilor de referință identificate (metodologii, arhitecturi, medii de dezvoltare, studii de caz);
  • justificarea riguroasă a configurației portofoliului de soluții generice prin criterii referitoare la concordanța cu tipologia de soluții propusă în metodologie, complementaritatea funcțională a soluțiilor ca premisă a posibilității de configurare a unor servicii, expertiza existentă la nivelul echipei proiectului;
  • acoperirea echilibrată a categoriilor de servicii specifice CDI TIC identificate în metodologie, în concordanță și cu evaluarea cerințelor pieței țintă; 
  • importanța prototipizării acestor servicii în forme specifice, pentru facilitarea asimilării lor de către potențialii beneficiari.

Recunoaștere. Prezenta lucrare a beneficiat de suportul proiectului CS 360 (contract 144/2015) din cadrul Planului sectorial 2015-2017 al Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaţionale, Programul Agenda Digitală pentru România.

BIBLIOGRAFIE

  1. Bahga, A., Madisetti, V. (2014). Internet of Things: A Hands-On Approach, Published by Bahga & Madisetti, ISBN: 978-099605515.
  2. Burst, A. (05.03.2018). Seven Data and Analytics Trends for 2018, Datameer Blog post. Internet: https://www.datameer.com/blog/seven-data-analytics-trends-2018/.
  3. Cray, P. (2014). The digital transformation of business. Harvard Business School Publishing, Internet: https://hbr.org/sponsored/2014/09/the-digital-transformation-of-business.
  4. Davenport, T.H., Barth, P., Bean, R. (2012). How ‘Big Data’ is different, MIT Sloan Management Review 54(1), 2012. Internet: http://sloanreview.mit.edu/article/how-big-data-isdifferent/.
  5. Dietrich, D., Helle, B., Yang, B. (2015). Data Science & Big Data Analytics: Discovering, Analyzing, Visualizing and Presenting Data. John Wiley & Sons, ISBN: 978-1-118-87613-8.
  6. Florian, V., Neagu, G. (2016). Abordări şi soluţii specific în managementul, guvernanţa şi analiza datelor de mari dimensiuni (Big Data). Revista Română de Informatică şi Automatică, 26(1), 5-22, ISSN: 1220-1758.
  7. Garcia, J. (18.12.2015). BI and Analytics Predictions for 2016. Interent: https://www3.technologyevaluation.com/research/article/6-BI-and-Analytics-Predictions-for2016.html.
  8. Harvard Business Review (2014). The Leadership Edge in Digital Transformation, A Report by Harvard Business Review Analytic Services. Internet: http://www.oracle.com/us/ccentral/oracle-leadership-edge-digital-2276804.pdf.
  9. Hu, H., Wen, Y., Chua, T.S., Li, X. (2014). Toward Scalable Systems for Big Data Analytics: A Technology Tutorial. IEEE Access, 652-687.
  10. Landset, S., Khoshgoftaar, T.M., Aaron, N. Richter, A.N., Hasanin, T. (2015). A survey of open source tools for machine learning with big data in the Hadoop ecosystem, Journal of Big Data, 2-24, DOI 10.1186/s40537-015-0032-1.
  11. Sallam, R., Howson, C. Idoine, C., Oestreich, T., Richardson, J. Tapadinhas, J. (2017). Magic Quadrant for Business Intelligence and Analytics Platforms, Garner Report, 16.02.2017, ID: G00 301340. Interent: https://www.gartner.com/doc/reprints?id=1-3RTAT4N&ct= 170124& st=sb.
  12. Schlack, M. (2015). IT Priorities – Editorial Global. TechTarget. Interent: http://docs.media. bitpipe.com/io_10x/io_102267/item_465972/2015%20IT%20Priorities%20Global.pdf. 13. Whitehurst, J. (2015). Driving digital transformation: new skills for leaders, new role for the CIO, Harvard Business School Publishing. Internet: https://hbr.org/resources/pdfs/comm/ RedHat/RedHatReportMay2015.pdf.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.