Art. 07 – Vol. 28 – Nr. 3 – 2018

Alexandru SIPICĂ  
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti
alexandru.sipica@ici.ro

Rezumat: Cloud Computing apare ca tehnologie la sfârșitul anului 2007, în prezent fiind un subiect în continuă evoluție, datorită multiplelor avantaje. Astfel, datorită tranziției către noile tehnologii, Cloud-ul devine unul dintre principalii piloni ai industriei IT. Apariția limbajelor de programare în anii ’80 au adus cu sine necesitatea stocării informațiilor conținute în memorie. Pentru a oferi performanțe ridicate în utilizarea cantităților mari de date, astăzi este necesară rezolvarea problemei scalabilității. Articolul de față prezintă soluții de arhitecturi și metodologii de migrare a aplicațiilor în cloud. Structura articolului este concepută în patru capitole la care s-a adăugat un capitol de concluzii. Primul capitol prezintă câteva aspecte privind utilizarea datelor gestionate de cloud computing. Mai departe sunt prezentate succesiv câteva arhitecturi pentru sisteme și baze de date în cloud computing. Ultimul capitol a fost destinat soluțiilor de migrare în cloud

Cuvinte cheie: cloud computing, arhitecturi, baze de date, migrare.

Introducere

O serie largă de articole științifice, precum și studii și cercetări din domeniul IT, subliniază oportunitățile semnificative care se ivesc odată cu răspândirea globală a tehnologiilor informatice avansate și a modelului informatic Cloud Computing. Astfel, prin migrarea aplicațiilor informatice în cloud companiile mici și mijlocii, își cresc competitivitatea pe piață, putând concura cu cele de dimensiuni mari. Prin urmare, oportunitățile de afaceri în România, unde 99,7% dintre întreprinderi sunt mici și mijlocii, iar economia este în curs de dezvoltare, pot fi însemnate.[11]

Înțelegerea inovațiilor aduse de tehnologiile Cloud Computing devin esențiale pentru majoritatea practicienilor din industria IT. Mecanisme, platforme și modele s-au stabilit ca niște blocuri arhitecturale solide care permit utilizarea avantajelor dezvoltării Cloud Computing, putând justifica când și unde putem confirma beneficiile mai mult decât riscurile lor. Cu toate acestea, atunci când se analizează mediile cloud, mulți din comunitatea IT continuă să se concentreze pe soluții imediate. Oferta de SaaS, de exemplu, a devenit comună, şi totuşi demonstrațiile sunt restrânse în ceea ce poate realiza tehnologia cloud.[10]

La nivel statistic, un studiu prezentat în publicația de specialitate (Market Watch) arată că pe piața globală a bazelor de date care atingea o valoare estimativă de 20 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2008, se înregistrează o depășire a acestei valori în 2009, trendul general fiind unul de creștere. Oracle Database deţine o poziţie dominantă pe această piaţă, înregistrând o cotă de aproximativ 44,3%. IBM DB2 deține 21%, iar Microsoft SQL 18,5%. Creşterile pe aceste linii de business sunt relativ similare, 13,3% pentru Oracle şi IBM şi 14% pentru Microsoft. O poziție aparte o reprezintă MySQL, care ar deţine aproximativ 35% ca bază instalată, însă doar 0,5% pondere din valoarea generală a pieței şi care, intrată în portofoliul Oracle, prin achiziţia Sun Microsystems, are un viitor mai puțin limpede.[9]

Dincolo de cifre, în esență, piaţa bazelor de date este concurenţială, cu poziţionări diferite în funcţie de regiune cel puţin între primii trei furnizori ducându-se o luptă acerbă pentru diferenţiere şi acumulare de cotă de piaţă.[9]

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Alexandru SIPICĂ, Cercetări privind soluții de migrare a aplicațiilor în structuri virtualizate de cloud, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 28(3), pp. 63-72, 2018.

Concluzii

1. Pentru fiecare model de migrare ar trebuie să fie definită o schemă de migrare. Un model de migrare este reprezentat printr-o diagramă de proiectare a implementării serviciului înainte și după migrare, astfel încât un model de migrare este o transformare triplă constând din sursa și ținta de proiectare împreună cu modelul aplicat în specificația de transformare. Fiecare arhitectură este reprezentată de elemente de proiectare bine definite, inclusiv servicii și conectori, platforme de implementare (on-premise și cloud-based) și servicii cloud;