sâmbătă , 20 octombrie 2018
roen

Art. 05 – Vol. 28 – Nr. 3 – 2018

Relația dintre comunicarea de masă și securitatea națională

Ilinca Andreea MARIN 
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti
ilinca.marin@ici.ro

Rezumat: În democrațiile capitaliste, mass-media corporatistă reflectă fidel ideologia de clasă dominantă atât în reportaj, cât și în comentarii. În același timp, mass-media lasă impresia că este liberă și independentă, capabilă de acoperire echilibrată și comentarii obiective, dar de fapt formează și menține opinia publică, fiind un posibil aliat, dar și o amenințare pentru securitatea națională. În cadrul acestui eseu voi analiza modalitatea în care comunicarea și mass media influențează securitatea națională, luând în considerare noile canele media.

Cuvinte cheie: globalizare, libertatea presei, război informațional, propagandă, manipulare.

Introducere

Societatea de astăzi traversează o perioadă denumită era digitală, o consecință a eforturilor de globalizare din ultimele decenii, dar, mai ales, a avansului tehnologic de vârf fără precedent. Dacă la nivel tehnic, o bună parte dintre dezvoltările tehnologice care au cuprins viața cotidiană, dar și domenii precum medicina, ingineria șamd, au putut fi prevăzute, zona care a vizat comunicarea online a fost și încă este una dintre cele mai mari surprize ale ultimului deceniu, odată cu boom-ul rețelelor sociale și al smartphone-ului.

Interconectivitatea la nivel global a ideilor și oamenilor s-a produs într-un ritm atât de alert și vizând toate aspectele traiului de zi cu zi, incluzând participarea civică a cetățenilor la actul politic, încât guvernele, instituțiile statelor, precum și factorii de securitate și apărare au fost depășite, atât la nivel legislativ, dar mai ales în ceea ce privește reacția la consecințe. Au existat state care au speculat potențialul fantastic al rețelelor sociale asupra securității naționale și internaționale, acționând atât pentru reglementarea spațiului de comunicare online pe plan domestic, în același mod în care cenzura funcționa în regimurile autoritare înainte de era digitală, dar mai ales pentru a declanșa o ofensivă asupra altor state, creând riscuri și vulnerabilități.

Există câteva aspecte sigure în legătură cu știrile și informațiile, primul fiind faptul că publicul are acces la mai puține informații decât există în realitate. De asemenea, marile trusturi de presă vor continua să fie orientate pe profit, prin urmare vor promova știrile care sunt cerute de public. În democrațiile capitaliste, mass-media lasă impresia că este liberă și independentă, capabilă de acoperire echilibrată și comentarii obiective. Ocazional apar inadvertențe în comunicarea prin media, din cauza unor erori de producție sau probleme obișnuite, cum ar fi presiunile termenelor limită, constrângeri bugetare și dificultatea de a reduce o poveste complexă într-un raport concis. În plus, niciun sistem de comunicare nu poate spera să raporteze totul, prin urmare, este nevoie de selectivitate. Însă modalitatea în care se realizează selecția știrilor prezintă atât interesul opiniei publice care urmărește un anumit canal de comunicare, dar mai ales interesul actorilor importanți din trusturile de presă și din politică.

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Ilinca Andreea MARIN, Relația dintre comunicarea de masă și securitatea națională, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 28(3), pp. 47-52, 2018.

Concluzii

Media, mijloacele de comunicare care influențează oameni pe scară largă au un loc important în securitatea națională mai ales în epoca revoluției informației. Este sursa de informare pentru o societate cu privire la orice problemă, fie ea locală, regională sau globală, oamenii se bazează și chiar au încredere în ceea ce este prezentat lor de către mass-media. Prin urmare, această dimensiune/valoare de mass-media crește semnificația sa ca un instrument influent și instrumental cu privire la consolidarea încrederii și promovarea de neîncredere în rândul persoanelor cu privire la aspectele legate de securitatea națională. Această semnificație de mass-media poate fi asistat la orele de criză de la nivel național. Se dovedește a fi evident că guvernele au nevoie disperată de sprijin sporit din partea mass-mediei pentru proiecția atitudinii lor clare și pentru dominația morală. Imposibilitatea de a recunoaște și de manipulare contra inamicului de mass-media ar putea duce la eșecuri militare și naționale fără precedent. Trebuie să se realizeze că deciziile de azi nu mai sunt bazate pe evenimente, ci cu privire la modul în care sunt prezentate evenimentele. Astfel, răspunsul evident este faptul că în epoca tehnologiei, mass-media ar continua să fie un instrument pentru urmărirea intereselor naționale în mod eficient.

BIBLIOGRAFIE

  1. Guiboa, R. 2003. Media Influence of Public Opinion during War: A Good or Bad Capability? Disponibil la: http://goo.gl/fOtGt4, accesat la data 15.01.2016.
  2. Hussain, N. 2008. The Role of Media in National Security: A Case Study of 1998 Nuclear Explosions by Pakistan. South Asian Strategic Stability Institute, London.
  3. Kull, S. 2003. Misperceptions, The Media and The Iraq War. The PIPA/Knowledge Networks Poll.
  4. Montagnese, A. 2011. Impact of Social Media on National Security. Diss. Military Center of Strategic Studies.
  5. Parenti, M. 2002. Monopoly Media Manipulation, Mediterranean Quarterly, vol 13 (2), 56-66.
  6. Vevera, V. 2016. Cyber space, România and the new threats, Studia Securitatis.
  7.  Vevera, V. 2014. România în epoca digitală, Șapte teme fundamentale pentru România.
  8. Vevera, V. 2014. O nouă epocă digitală, ICI – Revista Română de Informatică și Automatică

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.