vineri , 16 noiembrie 2018
roen

Art. 02 – Vol. 28 – Nr. 2 – 2018

Influenţa managementului şi resurselor organizaţiei asupra creşterii performanţei în activitǎţile CDI

Costin PRIBEANU1, Claudia ROMAN2, Cristian DRAGHESCU3, Sebastian ROŞULESCU4,
Claudia NICULESCU5

1 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI, Bucureşti02
2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București
3 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronicǎ şi Tehnica Mǎsurǎrii
4 S.C. ICTCM – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică pentru Construcţii Maşini S.A.
5 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielǎrie
costin.pribeanu@ici.ro, claudia.roman@imt.ro, draghescu_cristian@yahoo.com, sebastian_rosulescu@yahoo.com, claudia.niculescu@certex.ro

Rezumat: Performanţa în activităţile CDI este influenţatǎ de o diversitate de factori economici, politici, profesionali şi motivaţionali. În acest articol se analizeazǎ rolul şi gradul de influenţǎ al factorilor profesionali care sunt asociaţi cu managementul în CDI şi resursele organizaţiei de cercetare. Analiza relaţiei dintre aceşti factori şi creşterea performanţei în activitatea CDI evidenţiază următorii nouǎ factori majori: calitatea resursei umane, crearea de parteneriate internaţionale, nivelul de salarizare, infrastructura de cercetare, resursele financiare ale organizaţiei, sistemul de aprecieri şi compensaţii, birocraţia excesivă (influenţa negativă), crearea de parteneriate naţionale şi calitatea profesională a şefilor de departamente CDI.

Cuvinte cheie: Cercetare-dezvoltare, Inovare, Performanţe profesionale, Factori instituţionali.

Introducere:

Performanţa în activităţile CDI este influenţǎtǎ de o diversitate de factori economici, politici, ai mediului de muncǎ, profesionali şi motivaţionali. Factorii economici se referă în primul rând la volumul cheltuielilor publice pentru CDI, care, la rândul lor, depind de buget. Aceşti factori includ şi capacitatea pieţei de a absorbi rezultatele cercetării şi cheltuielile (investiţiile) sectorului privat în CDI. Influenţa acestor factori este esenţială, nivelul performanţelor depinzând în primul rând de cât se investeşte în activitatea CDI.

Factorii politici se referă la politicile publice în CDI: strategii CDI, politici de investiţii, politici de promovare în carieră, instrumente de finanţare, legislaţie specifică CDI. Influenţa acestor factori este de asemenea esenţială, întrucât nu contează numai câţi bani se cheltuiesc, dar şi pentru ce se cheltuiesc şi ce anume se promovează. Promovarea în carieră, atât pe grade profesionale cât şi pe funcţii administrative se face pe baza unei legislaţii care trebuie actualizată periodic. Instrumentele de finanţare existente sunt variate şi susţin obiective specifice (resurse umane, infrastructură, dezvoltare instituţională, parteneriate, inovare etc.).

Factorii mediului de muncă se referă la organizarea şi amenajarea locului de muncă (locaţie, spaţiu, confort), facilităţi (transport, cantină, spaţii de relaxare etc.), securitate şi comunitate (apreciere, recunoaştere şi susţinere din partea altora), relaţii interpersonale (izolare socială sau fizică, discriminarea, intimidarea, hărţuirea, agresiunea, violenţa la locul de muncă). Factorii profesionali se referă la modul de organizare a muncii, condiţiile de angajare, calitatea muncii, timpul de muncă, cerinţele sarcinii de muncă (scop, conţinut, natură şi caracteristici), managementul în CDI, posibilităţile de dezvoltare a carierei şi resursele disponibile ale organizaţiei (proprii şi atrase).

În acest articol se analizeazǎ gradul de influenţǎ al factorilor profesionali care sunt asociaţi cu managementul în CDI şi resursele organizaţiei de cercetare. Analiza are la bazǎ un studiu efectuat în cadrul proiectului „Metode avansate de monitorizare şi creştere a performanţelor în cariera de cercetare” din Planul Sectorial al Minsiterului Cercetǎrii şi Inovǎrii. În secţiunea urmǎtoare se prezintǎ succint principalele categorii de factori profesionali care influenţeazǎ performanţele, cu accent pe managementul în CDI şi resursele organizaţiei. În secţiunea 3, se prezintǎ şi se analizeazǎ importanţa perceputǎ a performaţelor în CDI şi gradul de influenţǎ a managementului şi resurselor organizaţiei asupra creşterii performanţelor. Lucrarea se încheie cu discuţie şi concluzii.

Vizualizează articolul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI ARTICOL SUNT URMĂTOARELE:
Costin PRIBEANU, Claudia ROMAN, Cristian DRAGHESCU, Sebastian ROŞULESCU, Claudia NICULESCU, Influenţa managementului şi resurselor organizaţiei asupra creşterii performanţei în activitǎţile CDI, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 28(2), pp. 15-28, 2018.

Discuţie şi concluzii:

Personalul CDI care a participat la acest studiu a apreciat importanţa tuturor criteriilor ca fiind mare şi foarte mare (între 3.5 şi 4.5, pe o scală de la 1 la 5). În ordinea importanţei, primele trei criterii de performanţă sunt câştigarea de proiecte internaţionale, câştigarea de proiecte naţionale şi publicarea de articole în reviste ISI.

Analiza a arătat diferenţe semnificative statistic după gen şi grupă de vârstă. În ceea ce priveşte nivelul de importanţă pe domenii, câştigarea de proiecte internaţionale este în primele trei criterii de performanţă pentru toate unităţile de cercetare participante la studiu. Pe de altă parte, publicarea de cărţi, articole în reviste indexate BDI şi la conferinţe, brevetele de invenţie şi impactul măsurat în citări BDI nu se află în primele trei preferinţe în nicio unitate de cercetare.

Faptul că brevetele de invenţie nu apar între primele trei criterii ca nivel de importanţă, în timp ce produsele, sistemele şi tehnologiile inovative apar în trei unităţi de cercetare ca cele mai importante trei criterii ridică un semn de întrebare. Produsele, sistemele şi tehnologiile inovative desemnează un termen general pentru rezultate ale cercetării, concretizate într-o contribuţie ştiinţifică sau tehnologică. Măsura în care aceste contribuţii reprezintă performanţe profesionale este dovedită prin publicarea în reviste ISI, brevetare sau impactul măsurat în număr de citări.

Rezultatele arată că în toate răspunsurile primite există cel puţin un factor profesional care a fost evaluat ca având influenţă negativă. Birocraţia excesivă a fost evaluată negativ de către majoritatea respondenţilor, întrucât are un rol negativ în creşterea performanţei.

Există şi alţi factori care pot avea o influenţă negativă, cum sunt monitorizarea şi evaluarea anuală a rezultatelor individuale, condiţiile de promovare şi menţinere pe post, sistemul de aprecieri şi compensaţii, metodele şi practicile de management. În majoritatea acestor cazuri, rezultatele sugerează influenţa negativă în contextul de lucru propriu. Există însă doi factori profesionali care necesită o discuţie separată.

Monitorizarea şi evaluarea anuală a rezultatelor individuale este o decizie de management care produce un disconfort şi crează o obligaţie de îndeplinire a unor standarde minimale, nu numai pentru promovare, dar şi ulterior. Aceasta explică numărul de participanţi care consideră că influenţa asupra creşterii performanţelor este nulă (9.85%) sau chiar negativă (7.20%). Măsura în care o motivaţie extrinsecă cum este creşterea salariului sau evaluarea anuală a performanţei conduce la creşterea performanţelor este o problemă controversată. Este însă un fapt bine cunoscut că lipsa oricărei motivaţii conduce la performanţe scăzute. Experienţa din cadrul unui partener (ICI Bucureşti) arată că, după un an de la decizia de a monitoriza anual performanţele individuale, pe baza unei grile asemănătoare grilei de standarde minimale utilizată pentru promovare, numărul de publicaţii a crescut foarte mult.

Analiza relaţiei dintre factorii profesionali şi creşterea performanţei în activitatea CDI, pe baza valorilor medii ale gradului de influenţă, evidenţiază următorii nouǎ factori majori, având un grad de influenţa mare şi foarte mare (media peste 4.00, pe o scală de la 1 la 5): calitatea resursei umane, crearea de parteneriate internaţionale, nivelul de salarizare, infrastructura de cercetare, resursele financiare ale organizaţiei, sistemul de aprecieri şi compensaţii, birocraţia excesivă (influenţa negativă), crearea de parteneriate naţionale şi calitatea profesională a şefilor de departamente CDI.

Din perspectiva categoriei de factori profesionali, se observă că toţi cei trei factori asociaţi cu resursele unităţii de cercetare au un rol major. Următorii factori cu o influenţă importantă asupra performanţei (media între 3.50 şi 4.00) sunt: stilul de lidership, condiţiile de promovare şi menţinere pe post, metodele şi practicile de management.

Rezultatele studiului sunt similare cu rezultate ale altor studii din literatura de specialitate, care au evidenţiat rolul pozitiv al calitǎţii resursei umane, dezvoltǎrii de parteneriate, managementului transformaţional, stilul de leadership şi resursele organizaţiei, cum sunt cele publicate de: Ogbonna & Harris (2000), Bland et al. (2005), Heinze et al (2009), Aydin (2012), Goodall et al. (2018), Rau et al. (2018) şi Gee & Cooke (2018).

Analiza gradului de influenţă a factorilor profesionali asupra performanţei poate fi completată cu analiza corelaţiei între variabile. Corelaţiile cele mai ridicate şi semnificative din punct de vedere statistic (coeficientul de corelaţie Pearson) sunt între dezvoltarea de parteneriate naţionale şi câştigarea de proiecte naţionale (r=0.365, p<0.01) şi impactul în publicaţii BDI (r=0.296, p<0.01) şi între dezvoltarea de parteneriate internaţionale şi publicarea de articole ISI (r=0.276, p<0.01). Se constată că analiza corelaţiei confirmă rolul important pe care îl are dezvoltarea de parteneriate.

Per ansamblu, rezultatele studiului susţin ideea dezvoltǎrii de metode avansate de monitorizare şi creştere a performanţei în activitatea CDI. Având în vedere stadiul actual şi oscilaţiile din ultimii zece ani în metodologia de acreditare a unitǎţilor de cercetare şi în grilele de evaluare a performanţelor personalului de cercetaredezvoltare, precum şi resultatele acestui studiu, care au evidenţiat importanţa pe care o are calitatea resursei umane, este necesarǎ o strategie naţionalǎ pentru susţinerea carierei de cercetare în România.

BIBLIOGRAFIE

  1. Aydin, O. T. (2012). The Impact of Theory X, Theory Y and Theory Z on Research Performance: An Empirical Study from A Turkish University, International Journal of Advances in Management and Economics, 1(5), 24-30.
  2. Bland, C. et al. (2005). A Theoretical, Practical, Predictive Model of Faculty and Department Research Productivity, Academic Medicine, 80(3), 225‐237.
  3. Gee, M. & Cooke, J. (2018). How do NHS organizations plan research capacity development? Strategies, strengths, and opportunities for improvement, BMC Health Service Research, 18, 198.
  4. Goodall, A. H., McDowell, J. M. & Singell, L. D. (2017). Do Economics Departments Improve after They Appoint a Top Scholar as Chairperson?, Kyklos, 70(4), 546-564.
  5. Hanovra Research Report (2014). <http://www.hanoverresearch.com/media/ Building-a-Culture-of-Research-Recommended-Practices.pdf>.
  6. Heinze, T., Shapira, P., Rogers, J. & Senker, M. (2009). Organizational and institutional influences on creativity in scientific research, Research Policy, 38, 610-623.
  7. Keller, R. (2006). Transformational leadership, initiating structure, and substitutes for leadership: A longitudinal study of research and development project team performance, Journal of Applied Psychology, 91(1), 202-210.
  8. Kok, S. K. & McDonald, C. (2017). Underpinning excellence in higher education – an investigation into the leadership, governance, and management behaviors of high-performing academic departments, Studies in Higher Education, 42(2), 210-231.
  9. McGregor, D. (1960). The Human Side of Enterprise, 11-64. New York: McGraw-Hill.
  10. McGregor, D. (1967). The Professional Manager, 77. New York: McGraw Hill.
  11. Ogbonna, E. & Harris, L. C. (2000). Leadership style, organizational culture and performance: empirical evidence from UK companies, International Journal of Human Resource Management, 11(4), 766-788.
  12. Rau, H., Goggins, G. & Fahy, F. (2018). From invisibility to impact: Recognising the scientific and societal relevance of interdisciplinary sustainability research, Research Policy, 47(1), 266-276.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.