Art. 04 – Vol. 27 – Nr. 4 – 2017

Antonio COHAL
antonio.cohal@rotld.ro
Carmen ROTUNĂ
carmen.rotuna@rotld.ro
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: În ultimii ani, securitatea internetului şi a comunicaţiilor electronice reprezintă factori cheie pentru economie şi pentru societate în general, întrucât observăm o creştere a numărului de incidente majore în materie de securitate cibernetică, datorată unor factori variaţi. Incidentele de securitate pot afecta utilizatorii individuali, organizaţiile, operatorii economici, guvernele şi societatea în general. Un număr foarte mare de incidente sunt cauzate de utilizarea parolelor slabe, furate sau implicite. Această lucrare oferă o perspectivă asupra metodelor puternice de autentificare, cum ar fi autentificarea folosind metode biometrice precum Keystroke Dynamics sau TypingDNA. Implementarea metodelor biometrice a devenit din ce în ce mai folosită în ultimul timp, grație beneficiilor interacțiunii utilizatorilor. TypingDNA este un nou model de autentificare prin recunoașterea utilizatorului pe baza unui text tastat anterior. În acest fel, dacă se pierde o parolă, recuperarea se va face prin recunoaşterea utilizatorului în mod automat de către aplicaţie, bazat pe modul de scriere a textului dat. Prin urmare, scopul acestei cercetări este de a oferi părţilor interesate, dezvoltatorilor de software şi organizaţiilor, o analiză comparativă a unor tehnici de autentificare cu un grad ridicat
de securitate.

Cuvinte cheie: autentificare, metode biometrice, Keystroke Dynamics, TypingDNA, autentificare securizată,
securitate cibernetică.

Introducere: În contextul creşterii exponenţiale a atacurilor cibernetice este evidentă necesitatea utilizării unor noi mecanisme pentru creşterea nivelului de securitate la nivel de aplicaţie. Un studiu realizat de compania de cercetare Gartner arată că 95% din atacurile aplicaţiilor Web fac uz de parole furate. [13]

În iunie 2012, parolele SHA-1 a 6,5 milioane de utilizatori, utilizate pe o rețea de socializare de mari dimensiuni, au fost dezvăluite pe forumuri publice de hackeri. Impactul atacului nu este pe deplin cunoscut, dar milioane de utilizatori au fost îndemnaţi să îşi schimbe parolele, întrucât datele lor personale puteau fi în pericol [14].

Parolele devin din ce în ce mai puţin fiabile în protejarea datelor şi a identităţilor utilizatorilor, gestionarea, protecţia şi memorarea lor devin din ce în ce mai problematice, iar persoanele neautorizate au nenumărate modalităţi de a le fura sau compromite.

Mecanismele de autentificare multi-factor au fost de mult cunoscute ca o soluţie, dar datorită complexităţii în implementare şi costurilor ridicate, acestea nu sunt încă utilizate la scară largă [9]. Parolele continuă să rămână principala metodă de autentificare datorită simplităţii lor. Un număr mare de atacuri asupra sistemelor informatice se datorează utilizării acestora ca metodă de autentificare.

Există şi alte metode de verificare a autentificării cum ar fi:

• Email;
• SMS;
• Token

Aceste metode sunt folosite la o scară foarte largă, însă prezintă anumite dezavantaje. Pentru verificarea autentificării prin sms este necesară deţinerea unui telefon în permanenţă şi cu toate acestea nu este sigură în totalitate deoarece  sistemele de operare ale telefoanelor mobile au vulnerabilităţi care pot fi exploatate.

Metoda de autentificare cu token necesită deţinerea în permanenţă a unui dispozitiv de generare al token-ului care şi acesta la rândul lui poate fi vulnerabil din punct de vedere al securităţii. Metoda de autentificare prin email este un pic anevoioasă deoarece necesită o autentificare în prealabil în contul de email.

Utilizatorii nu îşi amintesc întotdeauna parolele de la diferite conturi. O metodă folosită de utilizatori pentru a contracara acest lucru este de a folosi aceeaşi parolă pentru toate conturile ceea ce face mult mai nesigură autentificarea, iar riscul de a expune toate conturile creşte considerabil.

Există păreri care afirmă că autentificarea utilizatorilor ar trebui să se facă şi cu parole incomplete. La fel cum semnăturile de pe documente nu sunt identice întotdeauna şi totuşi sunt acceptate în marea majoritate a cazurilor. Acest tip de autentificare este foarte rar folosit şi implementarea lui este destul
de complexă

Vizualizează articolul complet

ACEST ARTICOL POATE FI CITAT CA:
Antonio COHAL, Carmen ROTUNĂ, Autentificare securizată folosind metode biometrice – studiu de caz TypingDNA, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 27(4), pp. 39-46, 2017.