Art. 03 – Vol. 27 – Nr. 4 – 2017

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ DE PROGRAME:
O NOUĂ ABORDARE ÎN MANAGEMENTUL PRODUSELOR SOFTWARE

Lidia BĂJENARU
lidia.bajenaru@ici.ro
Ion Al. MARINESCU
ionut@ici.ro
Mihaela TOMESCU
mtomescu@ici.ro
Daniel SAVU
dsavu@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Existenţa bibliotecilor de software a condus la creşterea semnificativă a productivităţii dezvoltatorilor de software, a permis reducerea perioadei de timp de la conceperea produsului până la lansarea pe piaţă şi a contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi reutilizabilităţii software-ului. Cu toate acestea, odată cu creşterea numărului de biblioteci de produse software reutilizabile în depozitele de software, găsirea şi adoptarea unei biblioteci de software corespunzătoare a devenit o sarcină dificilă şi complexă pentru dezvoltatori. Articolul prezintă un model de sistem de management al produselor software, noul sistem al Bibliotecii Naţionale de Programe (BNP), realizat în cadrul ICI Bucureşti, destinat colectării şi afişării informaţiei despre produse software dezvoltate în România. Sunt evidenţiate contribuţiile sistemului la informarea asupra calităţii produselor software, a administrării optime a portofoliului de produse software şi a asistenţei oferite potenţialilor beneficiari în identificarea produselor optime din punct de vedere al cerinţelor acestora. De asemenea, sunt prezentate componente şi servicii noi ale sistemului pentru management de conţinut extins cu noi categorii (publicaţii, metode şi metodologii) şi pentru evaluare şi recomandare de produse software. Pentru realizarea acestui sistem a fost folosit mediul de dezvoltare modern şi flexibil, Oracle Application Express (Oracle APEX) 5.0, găzduit în baza de date ORACLE 11g R2, împreună cu standardele HTML5 şi Web 2.0.

Cuvinte cheie: Biblioteca Naţională de Programe, produse software, management de conţinut, societate informaţională, Oracle APEX, servicii Web.

Introducere: Noile tehnologii ale societăţii informaţionale au stimulat apariţia de noi servicii de creare, distribuire, integrare şi utilizare intensivă a informaţiei în toate sferele de activitate, deschizând astfel noi perspective pentru o mai bună organizare a mediului de lucru şi crearea de noi locuri de muncă [1].

„Strategia Naţională de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare (SNCDI 2014-2020)” [2] stabileşte direcţiile care pot susţine dezvoltarea de tehnologii şi soluţii inovatoare, ca parte a contribuţiei societăţii informaţionale la evoluţia societăţii româneşti pe ansamblul ei.

În ţara noastră există unele preocupări de realizare a unor sisteme care să asiste procesul de extindere a e-guvernării şi care să motiveze crearea unor modele pe baza noilor tehnologii Web pentru realizarea de prototipuri de depozite de date cu conţinut reprezentat de programe software dedicate diverselor domenii.

Biblioteca Naţională de Programe (BNP), bibliotecă digitală realizată în cadrul ICI Bucureşti, oferind facilităţi extinse de informare şi acces la diverse produse software dezvoltate în România [3], este un astfel de model.

BNP are ca obiectiv principal gestiunea informaţiilor despre software-ul la nivel naţional, precum şi următoarele:

  • structurarea eficientă a informaţiilor cu privire la produsele software utilizabile în instituţiile administraţiei publice şi în mediul de afaceri;
  • promovarea produselor software, în special a celor româneşti, printr-un set de proceduri moderne de diseminare a informaţiilor;
  • creşterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administraţia publică;
  • stimularea competivităţii mediului de afaceri TI, inclusiv a exporturilor şi prin facilitarea formării de parteneriate în scopul dezvoltării şi utilizării de produse informatice.

Scopul Bibliotecii Naţionale de Programe (BNP) este acela de a colecta, stoca, arhiva, administra şi permite accesul la informaţiile stocate în cataloagele online ale sistemului, printr-o infrastructură performantă care poate gestiona o cantitate mare de documente într-o varietate de formate digitale.

BNP asigură o infrastructură adecvată sprijinirii managementului, conservării şi accesului la produsele software şi publicaţiile realizate / utilizate în România. Entităţile incluse în BNP sunt definite în mod unitar într-un format suficient de flexibil astfel încât să permită descrierea oricărei categorii de conţinut [4].

Potenţialii utilizatori ai unei aplicaţii pentru gestiunea software-ului sunt realizatorii de software (companii private şi de stat), furnizorii de software, dar şi utilizatorii de software (instituţii din administraţia publică, mediul de afaceri, mediul academic şi cercetătorii implicaţi în dezvoltări de software).

Existenţa bibliotecilor de software a condus la creşterea semnificativă a productivităţii dezvoltatorilor de software, a permis reducerea perioadei de timp de la conceperea produsului până la lansarea pe piaţă şi a contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi reutilizabilităţii software-ului [5]. Cu toate acestea, odată cu creşterea numărului de biblioteci de produse software reutilizabile în depozitele de software, găsirea şi adoptarea unei biblioteci de software corespunzătoare a devenit o sarcină dificilă şi complexă pentru dezvoltatori [6].

În prezent, există pe piaţa online internaţională mai multe depozite de produse software şi de coduri sursă. Acestea acţionează ca o locaţie centralizată pentru dezvoltatorii de software, pentru a controla şi gestiona dezvoltarea de software open-source [7]. Source Forge (SF) este cel mai accesat depozit de produse software şi coduri sursă la nivel mondial [8].

Există biblioteci de software în care versiunile definitive autorizate ale tuturor aplicaţiilor software sunt stocate şi protejate [9]. De exemplu, în Marea Britanie şi ţările anglo-saxone, Information Technology Infrastructure Library (ITIL) [10] este o bibliotecă fizică sau depozit în care sunt plasate copiile originale ale versiunilor de software. Această zonă de stocare logică poate, în realitate, să fie formată din una sau mai multe biblioteci de software fizice sau facilităţi de stocare a fişierelor.

La nivelul Uniunii Europene, OSOR.eu – Open Source Observatory and Repository for European public administrations sprijină şi încurajează dezvoltarea colaborativă şi reutilizarea aplicaţiilor dezvoltate din fonduri publice pentru administraţiile publice Europene [11]. Această platformă este utilizată pentru schimbul de informaţii, experienţe şi cod sursă.

În prezent, în ţara noastră nu există structuri centralizate care să întrunească cerinţele unei biblioteci digitale de aplicaţii software, ci doar câteva entităţi private (portaluri Web) ce pun la dispoziţia utilizatorilor cataloage cu produse software proprietare sau open-source ce pot fi descărcate.

Aproape în orice ţară a Uniunii Europene, există instituţii publice sau entităţi private care au drept obiectiv furnizarea de informaţii despre produsele software existente în piaţă, stocarea şi posibilitatea descărcării de către utilizatori a diverselor versiuni ale acestora, precum şi furnizarea unor servicii cu valoare adăugată de evaluare, recomandare şi promovare [12].

Realizarea noului sistem al Bibliotecii Naţionale de Programe (BNP) a urmărit [12] adaptarea la cerinţele actuale ale noii societăţi informaţionale, la direcţiile principale de acţiune ale SNCDI 2014-2020 privind conţinutul şi serviciile oferite, precum şi la cerinţele utilizatorilor colectate pe bază
de chestionar.

În acest articol sunt prezentate componentele principale ale noului sistem BNP îmbunătăţit cu noi categorii de informaţii, publicaţii tehnico-ştiinţifice / metode şi metodologii şi noi servicii electronice avansate de management de conţinut, evaluare şi recomandare produse software.

Vizualizează articolul complet

ACEST ARTICOL POATE FI CITAT CA:
Lidia BĂJENARU, Ion Alexandru MARINESCU, Mihaela TOMESCU, Daniel SAVU, Biblioteca Naţională de Programe: o nouă abordare în managementul produselor software, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 27(4), pp. 25-38, 2017.

Concluzii: Realizarea noului sistem al Bibliotecii Naţionale de Programe (BNP) a urmărit adaptarea acestuia la cerinţele actuale ale noii societăţi informaţionale şi la direcţiile principale de acţiune ale SNCDI 2014-2020 privind conţinutul şi serviciile oferite, precum şi la cerinţelor utilizatorilor colectate pe bază de chestionar.

Articolul prezintă noul sistem BNP îmbunătăţit cu noi categorii de informaţii, precum publicaţii tehnico-ştiinţifice / metode şi metodologii şi diversificat prin oferirea de servicii electronice avansate de management de conţinut, evaluare şi recomandare produse software. În acest sens au fost prezentate noile interfeţe de acces la funcţii şi servicii generale sau personalizate furnizate prin intermediul componentelor sistemului BNP.

Astfel, se asigură un mediu integrat de diseminare la nivel naţional ce conduce la creşterea numărului de utilizatori cu interese diferite prin simplificarea accesului la un volum crescut de informaţii privind produsele software oferite de sistemul BNP şi introducerea unui sistem performant de management al acestora.

Luând în considerare complexitatea de servicii oferite, sistemul BNP oferă un control complet al activităţii de management de produse software şi alte categorii de conţinut, concretizat în beneficii pentru utilizatorii
finali precum:

  • realizarea unui punct unic la nivel naţional de stocare, colectare şi distribuire a informaţiilor despre produselor software elaborate
    în România;
  • diversificarea categoriilor de informaţii oferite prin sistemul BNP;
  • reducerea timpului de identificare a produselor software ce satisfac cerinţele utilizatorilor;
  • furnizarea de noi facilităţi de acces la produsele software într-o manieră coerentă integrată şi securizată;
  • creşterea experienţei utilizatorilor şi a gradului de informare asupra conţinutului furnizat de BNP;
  • facilitarea furnizării de informaţii sigure şi obiective solicitantului din mediul de afaceri sau public cu privire la aplicaţiile TIC disponibile.

În realizarea noului sistem BNP s-au utilizat tehnologii moderne precum Oracle Application Express (Oracle APEX) 5.0, găzduit în baza de date ORACLE 11g R2, împreună cu standardele HTML5 şi Web 2.0.

BIBLIOGRAFIE

  1. PELINESCU, B.: Noua economie şi societatea informaţională şi evoluţia IT în România. http://oeconomica.org.ro/files/pdf/58.pdf, accesat în 2017.
  2. GUVERNUL ROMÂNIEI: Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 (SNCDI 2014-2020). Monitorul Oficial nr. 785 din 28 octombrie 2014.
  3. BĂJENARU, L.; MARINESCU, I. A.; TOMESCU, M.; SAVU, D.: Diversificarea conţinutului informaţional şi a serviciilor oferite de noul sistem al Bibliotecii Naţionale de Programe. Revista Română de Informatică şi Automatică (RRIA), vol. 26, nr. 3, ISSN: 1220-1758, 2016, pp. 5-16.
  4. BĂJENARU, L.; BALOG, A.; MARINESCU, I. A.; TOMESCU, M.; SAVU, D.; NICOLAU, D. N.: Realizarea şi testarea sistemului BNP îmbunătăţit cu noi categorii de informaţii şi servicii avansate. Proiect PN 16 09 08 01: Diversificarea conţinutului informaţional şi a serviciilor oferite de Sistemul Bibliotecii Naţionale de Programe (BNP), 2017.
  5. XIE, I.; MATUSIAK, K.K.: Chapter 6 – Digital library management systems, In Discover Digital Libraries, Elsevier, Oxford, 2016, pp. 171-203, ISBN 9780124171121,https://doi.org/10.1016/B978-0-12-417112-1.00006-5.
  6. OUNI, A.; GAIKOVINA KULA, R.; KESSENTINI, M.; ISHIOA, T.; GERMAN, M. D.; INOUE, K.: Search-based software library recommendation using multi-objective optimization. ELSEVIER, Information and Software Technology, vol. 83, 2017, pp. 55–75.
  7. WEI, Z.: Research on the Application of Open Source Software in Digital Library, Procedia Engineering, vol. 15, pp. 1662-1667, ISSN 1877-7058, 2011, http:// dx.doi.org/10.1016/j.proeng.2011.08.310.
  8. SourceForge.net, https://sourceforge.net/.
  9. ANDRO, M.; ASSELIN, M.; MAISONNEUVE, M.: Digital libraries: Comparison of 10 software, Library Collections, Acquisitions, and Technical Services, vol 36, nr. 3–4, pp. 79-83, ISSN 1464-9055, 2012, https://doi.org/ 10.1016/ j.lcats.2012.05.002.
  10. INFORMATION TECHNOLOGY INFRASTRUCTURE LIBRARY – ITIL: Welcome to the ITIL Open Guide! http://www.itlibrary.org/, accesat în 2017.
  11. OSOR.eu: Open Source Observatory and Repository pentru European public administrations. www.osor.eu, accesat în 2017.
  12. MARINESCU, I. A.; BĂJENARU, L.; TOMESCU, M.; SAVU, D.: Biblioteca Naţională de Programe: Extinderea prototipului cu servicii noi şi avansate. Revista Română de Informatică şi Automatică (RRIA), vol. 27, nr. 2, 31-40, ISSN: 1220-1758, 2017.
  13. Oracle® Application Express: Application Builder User’s Guide Release 5.0, E39147-04, August 2015, https://docs.oracle.com/cd/E59726_01/doc.50/e39147.pdf.
  14. GAULT, D.: Beginning Oracle Application Express 5, IOUG Press (Independent Oracle Users Group & Apress), 2015, ISBN-13 (electronic): 978-1-4842-0466-5, allitebooks.com.
  15. RIAZ, A.: Oracle Application Express 5 For Beginners: Develop Web Apps for Desktop and Latest Mobile Devices Paperback – May 8, 2015.
  16. SHARMA, A., KUMAR, M., AGARWAL, S.: A Complete Survey on Software Architectural Styles and Patterns, Published by Elsevier B.V., Procedia Computer Science 70, 2015, pp. 16-28.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.