marți , 21 august 2018
roen

Art. 04 – Vol. 27 – Nr. 3 – 2017

ROLUL INFLUENŢEI SOCIALE ÎN ACCEPTAREA FACEBOOK: TESTAREA UNUI MODEL TAM EXTINS

Irina CRISTESCU
irina.cristescu@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Pentru cercetătorii din domeniul tehnologiei informaţiei (IT), în special din zona cercetărilor în sistemele de informaţii (IS) şi în interacţiunea om-calculator (HCI), înţelegerea factorilor care determină utilizatorii să adopte şi să accepte noile tehnologii este una din cele mai mari provocări. Popularitatea reţelelor sociale în rândul studenţilor a condus la o creştere a interesului pentru studiul potenţialului de utilizare în scop educaţional. Studiul analizează efectul influenţei sociale asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook şi validează modelul de acceptare a tehnologiei. Modelul a fost testat pe un eşantion de 758 de studenţi din şapte universităţi din România, utilizând metoda de modelare cu ecuaţii structurale (SEM). Rezultatele confirmă importanţa influenţei sociale asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook, atât prin efectul direct al influenţei sociale normative, cât şi prin efectul indirect al influenţei sociale informaţionale exercitat prin utilitatea percepută, uşurinţa în utilizare percepută şi plăcerea percepută.

Cuvinte cheie: TAM, utilitate percepută, uşurinţă în utilizare percepută, plăcere percepută, influenţă socială, continuarea utilizării, reţele sociale, Facebook.

Introducere: În prezent, se poate afirma fără nici un dubiu că reţelele sociale sunt medii interactive destinate comunicării, socializării, cooperării, schimbului de informaţii/resurse, promovării personale şi/sau la nivel business. Versatilitatea reţelelor sociale în ceea ce priveşte facilitarea comunicării şi învăţării a făcut ca acestea să se propage şi în mediile universitare.

Un binecunoscut exemplu este Facebook, care a înregistrat în luna iunie 2017, la nivel global, peste 2.01 miliarde de utilizatori activi (MaUs, conform Facebook, 26.07.2017). Numeroase studii de specialitate au evidenţiat faptul că reţeaua socială Facebook a devenit parte integrantă a vieţii utilizatorilor săi datorită calităţii sale de a fi, în acelaşi timp, utilă şi plăcută de utilizat [4, 13, 15, 18, 23].

Proliferarea reţelelor sociale este strâns legată de învăţarea socială, participarea activă, gândirea critică, partajarea informaţiei şi a conţinutului. Propagarea Facebook în mediile universitare crează oportunităţi pentru învăţare. Studenţii beneficiază de pe urma partajării informaţiei şi a resurselor în reţeaua socială, cât şi de pe urma dezbaterii diferitelor subiecte de interes [20, 23].

Un factor important evidenţiat în literatura de specialitate, care stă la baza adoptării tehnologiei, este influenţa socială [1, 10, 19]. Astfel, rapiditatea ratei de adoptare a Facebook se datorează în parte şi influenţei sociale care are loc în cadrul reţelelor sociale [17].

Un model cunoscut care are ca obiectiv explicarea şi predicţia acceptării tehnologiei este TAM (Technology Acceptance Model). TAM a fost dezvoltat de către Davis [7] şi Davis et al. [10]. Constructele majore în TAM sunt utilitatea percepută şi uşurinţa în utilizare percepută, care determină intenţia de utilizare a tehnologiei. Ulterior modelul a fost extins cu plăcerea percepută, ca motivaţie intrinsecă în utilizarea tehnologiei [8, 14].

Scopul articolului este de a investiga rolul influenţei sociale în acceptarea Facebook şi modul în care afectează alţi factori din modelul TAM extins. Modelul are în vedere patru factori: utilitatea percepută (PU), uşurinţa în utilizare percepută (PEU), plăcerea percepută (PE) şi influenţa socială (SI).

Articolul este structurat după cum urmează: în secţiunea 2 se prezintă contextul ştiinţific, modelul de cercetare propus şi ipotezele. În secţiunea 3 se prezintă metodelele utilizate pentru testarea şi validitatea modelului. În secţiunea 4 se tratează analiza datelor şi se prezintă rezultatele obţinute. În secţiunea 5 se analizează şi se discută rezultatele, se prezintă concluziile studiului şi direcţiile de cercetare.

Concluzii: Rezultatele testării calităţii modelului au indicat faptul că modelul a fost robust şi a reprezentat acceptabil datele din eşantion.

Rezultatele testării ipotezelor au demonstrat că modelul a explicat percepţiile studenţilor şi intenţia de continuare a utilizării Facebook prin factorii propuşi.

Plăcerea percepută (PE) reprezintă factorul cu cea mai mare influenţă asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook (β = 0.46, p<0.001). Argumentarea este aceea că în cazul indivizilor care experimentează plăcere atunci când utilizează un sistem, probabilitatea de a-şi păstra intenţia de utilizare a sistemului (şi pentru viitor) este mult mai crescută comparativ cu a altor utilizatori [14]. Această relaţie a fost testată de-a lungul timpului având astfel susţinere în cadrul literaturii de specialitate [14, 15].

S-a obţinut, de asemenea că PE are o influenţă semnificativă şi asupra utilităţii percepute (PU) (β=0.37, p<0.001).

Influenţa socială (SI) este al doilea factor important şi are un efect direct pozitiv asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook (β=0.18, p<0.001). Efectul direct arată faptul că influenţa socială normativă este un factor important în acceptarea şi continuarea utilizării Facebook. Atunci când studenţii identifică alte persoane din jurul lor că utilizează Facebook, ei vor intenţiona mai mult să continue utilizarea Facebook. Cu alte cuvinte, studenţii utilizează Facebook pentru a demonstra afinitatea lor cu prietenii şi cu grupurile de persoane importante pentru ei.

În ceea ce priveşte efectul SI asupra plăcerii percepute, acesta este semnificativ (β=0.37, p<0.001). Impactul SI asupra utilităţii percepute este semnificativ (β=0.17, p<0.001), iar impactul asupra uşurinţei de utilizare percepută este mult mai mic, dar semnificativ (β=0.09, p=0.032).

Cu alte cuvinte, studenţii sunt influenţaţi de colegii şi prietenii lor, fiind de acord cu faptul că sistemul este util (utilizarea Facebook îmbunătăţeşte participarea în acţiuni colective, contribuie la prezentarea mai bună a activităţii universitare, oferă informaţii utile, îmbunătăţeste activitatea de grup a studenţilor) şi plăcut de utilizat (utilizarea Facebook este antrenantă, distractivă şi plăcută), exprimându-şi, totodată, şi intenţia de a continua utilizarea Facebook şi în viitor.

Uşurinţa în utilizare percepută (PEU) influenţează intenţia de continuare a utilizării Facebook (β=0.17, p<0.001). PEU are o influenţă pozitivă semnificativă asupra utilităţii percepute  (β=0.22, p<0.001) şi asupra plăcerii percepute (β=0.43, p<0.001).

În acest sens, faptul că Facebook este uşor de înţeles, utilizat, interacţiunea fiind clară influenţează pozitiv intenţia studenţilor de a continua utilizarea acestei reţele sociale.

Utilitatea percepută (PU) are o influenţă semnificativă asupra intenţiei de continuare a utilizării (β=0.16, p<0.001). Caracteristicile Facebook de a îmbunătăţi prezentarea şi participarea în activităţile colective şi academice, de a oferi informaţii utile studenţilor şi de a încuraja şi îmbunătăţi activitatea de grup au un efect pozitiv asupra intenţiei de a continua utilizarea reţelei sociale şi în viitor.

De subliniat faptul că, pe lângă efectul direct asupra CI, influenţa socială (SI) are efecte indirecte asupra intenţei de continuare a utilizării, după cum urmează: SI->PU->CI, SI->PEU->CI şi SI->PE->CI. Efectele indirecte (prin PU, PEU şi PE) asupra intenţiei de continuare a utilizării confirmă faptul că factorii din modelul TAM acţionează ca mediatori şi influenţa socială informaţională are un rol important şi substanţial în decizia studenţilor de a continua utilizarea Facebook.

Vizualizează articolul complet

ACEST ARTICOL POATE FI CITAT CA:
Irina CRISTESCU, Rolul influenţei sociale în acceptarea Facebook: testarea unui model TAM extins, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 27(3), pp. 37-46, 2017.

Din perspectivă teoretică, principala contribuţie a acestui studiu este validarea empirică a modelului de acceptare a tehnologiei prin măsurarea contribuţiei fiecărui factor la intenţia de continuare a utilizării Facebook de către studenţii români.

Confirmarea ipotezelor de lucru privind modelul de cercetare, evidenţiază că intenţia de continuare a utilizării Facebook este influenţată de plăcerea percepută, uşurinţa în utilizare percepută, utilitatea percepută şi influenţa socială.

Studiul prezent evidenţiază faptul că deşi s-a adăugat un nou factor în model, influenţa socială (SI), cel mai important factor determinant al intenţiei de continuare a utilizării Facebook rămâne plăcerea percepută (PE). Importanţa PE ca factor determinant în intenţia de continuare a utilizării Facebook, confirmă rezultatele obţinute în câteva studii precedente [6]. Astfel, prin rezultatele obţinute, acest studiu confirmă natura hedonică a Facebook, precum şi efectul pozitiv al SI asupra celorlalţi factori din modelul TAM.

Cercetările viitoare vizează colectarea de date de la mai multe universităţi, în vederea obţinerii unui eşantion mai mare şi, astfel, a unei imagini de ansamblu asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook în ceea ce priveşte utilizatorii din România. De asemenea, sunt vizate şi analize comparative de gen în ceea ce priveşte modelul propus pentru a se evidenţia factorii care influenţează intenţia de continuare a utilizării şi cum se diferenţiază ei în funcţie de apartenenţa la gen.

Întrucât studiul a fost limitat doar la utilizatorii din România, considerăm oportună realizarea unui studiu transcultural privind intenţia de a continua utilizarea Facebook.

În final, cercetările viitoare se vor axa şi pe extinderea modelului de cercetare în vederea identificării şi a altor variabile externe care au un rol important în adoptarea şi intenţia de continuare a utilizării Facebook.

BIBLIOGRAFIE

  1. BAGOZZI, R. P.; LEE, K. H.: Multiple routes for social influence: the role of compliance, internalization, and social identity. Social Psychology Quarterly 65, (3), 2002, pp. 226–247.
  2. BAGOZZI, R.; EDWARDS, J.: A general approach for representing constructs in organizational research. Organizational Research Methods, 1(1), 1998, pp. 45-87.
  3. BALOG, A.; CRISTESCU, I.: Teorii şi modele ale acceptării noilor tehnologii. Revista Română de Interacţiune Om-Calculator, 2(2), 2009, pp. 147-160.
  4. BALOG, AL.; PRIBEANU, C.: A multidimensional model of the Facebook usefulness for students . Revista Româna de Interactiune Om-Calculator 8(2), 2015, pp. 157-172.
  5. BALOG, AL., PRIBEANU, C.: Testing the technology acceptance model with Romanian university students. Iftene, A., Vanderdonckt, J. (eds.) of RoCHI 2016, Iasi, 8-9 September, 2016, pp. 81-85.
  6. CHANG, C. C.; HUNG, S. W.; CHENG, M.J.: Exploring the intention to continue using social networking sites: The case of Facebook. Technological Forecasting and Social Change, 95, 2014, pp. 48-56.
  7. DAVIS, F. D.: Perceived usefulness, perceived ease of use, and user acceptance of information technology. MIS Quarterly, 13 (3), 1989, pp. 319-340.
  8. DAVIS, F. D.; BAGOZZI, R. P.; WARSHAW, P. R.: Extrinsic and intrinsic motivation to use computers in the workplace. Journal of Applied Social Psychology, 22 (14), 1992, pp. 1111-1132.
  9. DAVIS, F. D.; BAGOZZI, R. P.; WARSHAW, P. R.:User acceptance of computer technology: A comparison of two theoretical models, Management Science, 35 (8), 1989, pp. 982-1003.
  10. DHOLAKIA, U. M.; BAGOZZI, R. P.; PEARO, L. K.: A social influence model of consumer participation in network and small group based virtual communities. International Journal of Research in Marketing, 21, 2004, pp. 241–263.
  11. FORNELL, C.; LARCKER, D. F.: Evaluating structural equations models with unobservable variables and measurement error. Journal of Marketing Research, 18 (1), 1981, pp. 39-50.
  12. HAIR, J. F.; BLACK, W. C.; BABIN, B. J.; ANDERSON, R.: Multivariate Data Analysis. 6th Ed., Prentice Hall, 2006.
  13. HART, J.; RIDLEY, C.; TAHER, F.; SAS, C.; DIX, A.: Exploring the Facebook experience: a new approach to usability. Proceedings of the 5th Nordic conference on Human-computer interaction –NordiCHI 2008, ACM, 2008, pp. 471-474.
  14. HEIJDEN, H. VAN DER: User acceptance of hedonic information systems. MIS Quarterly, 28 (4), 2004, pp. 695-704.
  15. IORDACHE, D. D.; BALOG, AL.; PRIBEANU, C.; LAMANAUSKAS, V.: A motivational model for the acceptance of Facebook by university students (2015). Dardala, M., Rebedea T.E. (Eds.) Proceedings of RoCHI 2015 Conference, Bucharest, 24-25 September, 2015,
    21-24.
  16. JUNGLAS, I.; GOEL, L.; ABRAHAM, C; IVES, B.: The social component of information systems – How sociability contributes to technology acceptance. Journal of the AIS, 14(10), 2013,
    585-616.
  17. LAMANAUSKAS, V.; IORDACHE, D. D., PRIBEANU, C.: Exploring the relationship between social influence and addiction in facebook use: a comparative study. The 16th International Conference on Informatics in Economy (IE 2017). The Proceedings of IE 2017 International Conference. Bucharest, Romania, 04 – 07 May, 2017.
  18. LIN, K. Y.; LU, H. P.: Why people use social networking sites: An empirical study integrating network externalities and motivation theory. Computers in Human Behavior, 27(3), 2011, pp. 1152-1161.
  19. LORD, K. R.; LEE, M. S.; CHOONG, P.:Differences in Normative and Informational Social Influence. Advances in Consumer Research, 28, 2001,
    280-285.
  20. LORENZ, G. V.; BUHTZ, K.: Social influence in technology adoption research: a literature review and research agenda. In Proceedings of the 25th European Conf. Info. Systems (ECIS), 2017, pp. 2331-2351.
  21. PARK, N.; KEE, K. F.; VALENZUELA, S.: Being immersed in social networking environment: Facebook groups, uses and gratifications, and social outcomes. CyberPsychology & Behavior, 12(6), 2009, pp. 729-733.
  22. PRIBEANU, C.; LAMANAUSKAS, V.: Usefulness of Facebook for students: analysis of university profile differences from a multidimensional perspective. Proceedings of eLSE 2016, Vol. II, Bucharest, 21-22 April, 2016, pp. 557-564 .
  23. SELWYN, N.: FACEWORKING: exploring students’ education-related use of Facebook. Learning, Media and Technology, 34(2), 2009, pp. 157-174.
  24. SLEDGIANOWSKI, D.; KULVIWAT, S.: Social neworking sites: Antecedents of user adoption and usage. Proceedings on AMCIS 2008, paper 83, 2008, pp. 1-11.
  25. VENKATESH, V.; DAVIS, F. D.: A theoretical extension of the technology acceptance model: four longitudinal field studies. Management Science, 45 (2), 2000, pp. 186-204.
  26. YOUSAFZAI, S. Y.; FOXALL, G. R.; PALLISTER, J. G.: Technology acceptance: a meta-analysis of the TAM. Journal of Modelling and Management, 2(3), pp. 251-280 (Part 1), 2007281-304 (Part 2).

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.