Art. 04 – Vol. 27 – Nr. 3 – 2017

Irina CRISTESCU
irina.cristescu@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Pentru cercetătorii din domeniul tehnologiei informaţiei (IT), în special din zona cercetărilor în sistemele de informaţii (IS) şi în interacţiunea om-calculator (HCI), înţelegerea factorilor care determină utilizatorii să adopte şi să accepte noile tehnologii este una din cele mai mari provocări. Popularitatea reţelelor sociale în rândul studenţilor a condus la o creştere a interesului pentru studiul potenţialului de utilizare în scop educaţional. Studiul analizează efectul influenţei sociale asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook şi validează modelul de acceptare a tehnologiei. Modelul a fost testat pe un eşantion de 758 de studenţi din şapte universităţi din România, utilizând metoda de modelare cu ecuaţii structurale (SEM). Rezultatele confirmă importanţa influenţei sociale asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook, atât prin efectul direct al influenţei sociale normative, cât şi prin efectul indirect al influenţei sociale informaţionale exercitat prin utilitatea percepută, uşurinţa în utilizare percepută şi plăcerea percepută.

Cuvinte cheie: TAM, utilitate percepută, uşurinţă în utilizare percepută, plăcere percepută, influenţă socială, continuarea utilizării, reţele sociale, Facebook.

Introducere: În prezent, se poate afirma fără nici un dubiu că reţelele sociale sunt medii interactive destinate comunicării, socializării, cooperării, schimbului de informaţii/resurse, promovării personale şi/sau la nivel business. Versatilitatea reţelelor sociale în ceea ce priveşte facilitarea comunicării şi învăţării a făcut ca acestea să se propage şi în mediile universitare.

Un binecunoscut exemplu este Facebook, care a înregistrat în luna iunie 2017, la nivel global, peste 2.01 miliarde de utilizatori activi (MaUs, conform Facebook, 26.07.2017). Numeroase studii de specialitate au evidenţiat faptul că reţeaua socială Facebook a devenit parte integrantă a vieţii utilizatorilor săi datorită calităţii sale de a fi, în acelaşi timp, utilă şi plăcută de utilizat [4, 13, 15, 18, 23].

Proliferarea reţelelor sociale este strâns legată de învăţarea socială, participarea activă, gândirea critică, partajarea informaţiei şi a conţinutului. Propagarea Facebook în mediile universitare crează oportunităţi pentru învăţare. Studenţii beneficiază de pe urma partajării informaţiei şi a resurselor în reţeaua socială, cât şi de pe urma dezbaterii diferitelor subiecte de interes [20, 23].

Un factor important evidenţiat în literatura de specialitate, care stă la baza adoptării tehnologiei, este influenţa socială [1, 10, 19]. Astfel, rapiditatea ratei de adoptare a Facebook se datorează în parte şi influenţei sociale care are loc în cadrul reţelelor sociale [17].

Un model cunoscut care are ca obiectiv explicarea şi predicţia acceptării tehnologiei este TAM (Technology Acceptance Model). TAM a fost dezvoltat de către Davis [7] şi Davis et al. [10]. Constructele majore în TAM sunt utilitatea percepută şi uşurinţa în utilizare percepută, care determină intenţia de utilizare a tehnologiei. Ulterior modelul a fost extins cu plăcerea percepută, ca motivaţie intrinsecă în utilizarea tehnologiei [8, 14].

Scopul articolului este de a investiga rolul influenţei sociale în acceptarea Facebook şi modul în care afectează alţi factori din modelul TAM extins. Modelul are în vedere patru factori: utilitatea percepută (PU), uşurinţa în utilizare percepută (PEU), plăcerea percepută (PE) şi influenţa socială (SI).

Articolul este structurat după cum urmează: în secţiunea 2 se prezintă contextul ştiinţific, modelul de cercetare propus şi ipotezele. În secţiunea 3 se prezintă metodelele utilizate pentru testarea şi validitatea modelului. În secţiunea 4 se tratează analiza datelor şi se prezintă rezultatele obţinute. În secţiunea 5 se analizează şi se discută rezultatele, se prezintă concluziile studiului şi direcţiile de cercetare.

Concluzii: Rezultatele testării calităţii modelului au indicat faptul că modelul a fost robust şi a reprezentat acceptabil datele din eşantion.

Rezultatele testării ipotezelor au demonstrat că modelul a explicat percepţiile studenţilor şi intenţia de continuare a utilizării Facebook prin factorii propuşi.

Plăcerea percepută (PE) reprezintă factorul cu cea mai mare influenţă asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook (β = 0.46, p<0.001). Argumentarea este aceea că în cazul indivizilor care experimentează plăcere atunci când utilizează un sistem, probabilitatea de a-şi păstra intenţia de utilizare a sistemului (şi pentru viitor) este mult mai crescută comparativ cu a altor utilizatori [14]. Această relaţie a fost testată de-a lungul timpului având astfel susţinere în cadrul literaturii de specialitate [14, 15].

S-a obţinut, de asemenea că PE are o influenţă semnificativă şi asupra utilităţii percepute (PU) (β=0.37, p<0.001).

Influenţa socială (SI) este al doilea factor important şi are un efect direct pozitiv asupra intenţiei de continuare a utilizării Facebook (β=0.18, p<0.001). Efectul direct arată faptul că influenţa socială normativă este un factor important în acceptarea şi continuarea utilizării Facebook. Atunci când studenţii identifică alte persoane din jurul lor că utilizează Facebook, ei vor intenţiona mai mult să continue utilizarea Facebook. Cu alte cuvinte, studenţii utilizează Facebook pentru a demonstra afinitatea lor cu prietenii şi cu grupurile de persoane importante pentru ei.

În ceea ce priveşte efectul SI asupra plăcerii percepute, acesta este semnificativ (β=0.37, p<0.001). Impactul SI asupra utilităţii percepute este semnificativ (β=0.17, p<0.001), iar impactul asupra uşurinţei de utilizare percepută este mult mai mic, dar semnificativ (β=0.09, p=0.032).

Cu alte cuvinte, studenţii sunt influenţaţi de colegii şi prietenii lor, fiind de acord cu faptul că sistemul este util (utilizarea Facebook îmbunătăţeşte participarea în acţiuni colective, contribuie la prezentarea mai bună a activităţii universitare, oferă informaţii utile, îmbunătăţeste activitatea de grup a studenţilor) şi plăcut de utilizat (utilizarea Facebook este antrenantă, distractivă şi plăcută), exprimându-şi, totodată, şi intenţia de a continua utilizarea Facebook şi în viitor.

Uşurinţa în utilizare percepută (PEU) influenţează intenţia de continuare a utilizării Facebook (β=0.17, p<0.001). PEU are o influenţă pozitivă semnificativă asupra utilităţii percepute  (β=0.22, p<0.001) şi asupra plăcerii percepute (β=0.43, p<0.001).

În acest sens, faptul că Facebook este uşor de înţeles, utilizat, interacţiunea fiind clară influenţează pozitiv intenţia studenţilor de a continua utilizarea acestei reţele sociale.

Utilitatea percepută (PU) are o influenţă semnificativă asupra intenţiei de continuare a utilizării (β=0.16, p<0.001). Caracteristicile Facebook de a îmbunătăţi prezentarea şi participarea în activităţile colective şi academice, de a oferi informaţii utile studenţilor şi de a încuraja şi îmbunătăţi activitatea de grup au un efect pozitiv asupra intenţiei de a continua utilizarea reţelei sociale şi în viitor.

De subliniat faptul că, pe lângă efectul direct asupra CI, influenţa socială (SI) are efecte indirecte asupra intenţei de continuare a utilizării, după cum urmează: SI->PU->CI, SI->PEU->CI şi SI->PE->CI. Efectele indirecte (prin PU, PEU şi PE) asupra intenţiei de continuare a utilizării confirmă faptul că factorii din modelul TAM acţionează ca mediatori şi influenţa socială informaţională are un rol important şi substanţial în decizia studenţilor de a continua utilizarea Facebook.

Vizualizează articolul complet

ACEST ARTICOL POATE FI CITAT CA:
Irina CRISTESCU, Rolul influenţei sociale în acceptarea Facebook: testarea unui model TAM extins, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 27(3), pp. 37-46, 2017.