joi , 21 iunie 2018
roen

Art. 03 – Vol. 27 – Nr. 3 – 2017

STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI REŢELELOR SOCIALE ONLINE ÎN E-GUVERNARE

Eugenia TÎRZIU
ginet@ici.ro
Maria GHEORGHE-MOISII
moise@ici.ro
Dragoş Daniel IORDACHE
iordache@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Prezenta cercetare analizează măsura şi modul în care mai multe instituţii ale administraţiei publice locale din România utilizează în prezent reţelele sociale online, implicând cetăţenii la o colaborare activă în cadrul societăţii. Această cercetare oferă referinţe empirice, analizează oportunităţi şi provocări pentru eficientizarea  proceselor de e-Guvernare şi pentru furnizarea mai bună a serviciilor publice. Totodată, sunt evidenţiate principalele probleme pe care instituţiile publice locale trebuie să le ia în considerare atunci când gestionează tranziţia către activităţi specifice social media. Pentru  colectarea şi analiza datelor a fost folosit studiul de caz structurat pe baza unui set de indicatori şi metrici de evaluare a impactului a trei reţele sociale (Facebook, Twitter şi YouTube) în e-Guvernare. Analiza rezultatelor arată că Facebook este cea mai frecvent utilizată reţea socială online de către instituţiile guvernamentale locale din România, fiind urmată de Twitter şi de YouTube.

Cuvinte cheie: reţelele sociale online, e-Guvernare, instituţii de administraţie publică.

Introducere: În zilele noastre, reţelele sociale online (Online Social Networks – OSN) reprezintă instrumente cheie de comunicare şi strategii ce pot fi utile într-o e-Guvernare eficientă. Instituţiile administraţiei publice pot beneficia de facilităţile oferite de social media pentru a îmbunătăţi activitatea lor de comunicare cu comunităţile locale.

Reţelele sociale online pot contribui la promovarea iniţiativelor instituţiilor publice pentru informarea cetăţenilor şi în beneficiul acestora. O transparenţă mai bună a serviciilor administraţiilor publice are avantajul de a valorifica dialogul cu cetăţenii spre îmbunătăţirea proceselor interne de comunicare ale primăriilor.

O utilizare eficientă a reţelelor sociale online poate ajuta administraţia publică să înţeleagă mai bine nevoile cetăţenilor, să răspundă mai prompt nevoilor acestora şi să implice cetăţenii în decizii menite să contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor lor.  Aceste   mijloace   permit   realizarea   unei comunicări reale în ambele sensuri, însemnând nu doar utilizarea unor instrumente sau tehnici speciale, ci promovarea angajamentului digital prin care se realizează trecerea de la difuzarea informaţiilor (website) la conversaţie, de la simpla observaţie la implicare.

Totodată, la nivelul reţelelor de socializare se pot crea centre de învăţare online. Centrele de învăţare online pot fi folosite în administraţia publică ca o infrastructură de instruire on-line precum şi de educaţie. Boxer & Johnson sugerează că centrul de învăţare şi formare trebuie să servească drept punct central pentru toate activităţile de învăţare guvernamentale [3].

Mai mult decât atât, prin angajamentul digital pe care o instituţie sau autoritate publică şi-l asumă, aceasta vine în preîntâmpinarea cetăţenilor, nu aşteaptă ca aceştia să abordeze administraţia publică, facilitând astfel implicarea comunităţilor în luarea deciziilor la nivel local.

Scopul acestui studiu este de a identifica nivelul de implicare al administraţiilor publice locale prin intermediul reţelelor sociale online, pentru o creştere a gradului de informare şi coparticipare a cetăţenilor la procesele decizionale, precum şi o calitate sporită a serviciilor.

Ca metodă de colectare şi analiză a datelor a fost folosit studiul de caz structurat pe baza unui set de indicatori şi metrici de evaluare a impactului reţelelor sociale online în e-Guvernare.

Concluzii: În ultima perioadă de timp se observă o dezvoltare rapidă a reţelelor sociale online şi o creştere a diversităţii lor atât din punct de vedere funcţional, cât şi al utilizatorilor.

Utilizarea tot mai mare a social media de către utilizatorii de Internet care folosesc reţelele sociale online pentru a îşi exprima opiniile cu privire la o mare varietate de subiecte a crescut interesul de a exploata aceste informaţii pentru a realiza analize care pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea serviciilor de
e-Guvernare.

Vizualizează articolul complet

ACEST ARTICOL POATE FI CITAT CA:
Eugenia TÎRZIU, Maria GHEORGHE-MOISII,Dragoş Daniel IORDACHE, Studiu de caz în evaluarea impactului reţelelor sociale online în e-Guvernare, Revista Română de Informatică şi Automatică, ISSN 1220-1758, vol. 27(3), pp. 29-36, 2017.

Instituţiile guvernamentale trebuie să identifice modul în care social media poate sprijini prin caracteristicile sale transparenţa şi participarea în e-Guvernare. În urma identificării, atât a oportunităţilor, cât şi a riscurilor se pot face recomandări pozitive incluzând sugestii de îmbunătăţire a politicilor curente de comunicare, precum şi a politicilor pentru canale media specifice, cu recomandări despre cum să fie utilizate.

Există multe cazuri în care instituţiile guvernamentale folosesc social media pentru a consulta, pentru a furniza informaţii şi servicii sau pentru a gestiona mai eficient fluxurile de lucru. Doar în puţine cazuri, instituţiile au adoptat social media într-un mod care transformă de fapt, procesele de elaborare a politicilor, de luare a deciziilor sau de prestare
a serviciilor.

Totodată, este necesar să fie abordate accesul şi utilizarea provocărilor pentru a face social media o reţea eficientă, care să ajungă la anumite părţi ale populaţiei. Astăzi, nivelurile scăzute de educaţie şi venituri sunt factori de blocare pentru asimilarea socială în multe ţări. Acest lucru limitează potenţialul de incluziune a utilizării acestor canale pentru a încuraja participarea sau îmbunătăţirea furnizării de servicii publice.

Mai mult decât atât, faptul că foarte mulţi tineri sunt utilizatori activi ai social media, nu înseamnă că reţelele sociale online reprezintă o modalitate a instituţiilor de e-Guvernare de a ajunge la acei tineri. Statisticile actuale indică un nivel extrem de scăzut de interes al tinerilor pentru utilizarea social media în vederea discutării problemelor politice sau civice
pe Internet.

În ciuda numeroaselor schimbări provocate de social media, reţelele tradiţionale de putere şi realităţile politice cunoscute încă limitează influenţa reală a eforturilor comunităţilor asupra acţiunilor guvernamentale. Social media ajută la canalizarea opiniilor difuze şi la crearea masei critice pentru a plasa probleme pe ordinea de zi a factorilor de decizie.

În acelaşi timp, guvernele rămân organizaţii ierarhice care favorizează activitatea intermedi-arilor tradiţionali, cum ar fi holurile de afaceri şi sindicate (care, evident, ştiu cum să utilizeze social media). Există, de asemenea, o lipsă de capacitate de a absorbi, de a trata şi de a răspunde la solicitările difuze preluate de pe social media. Luaţi împreună, aceşti factori fac ca multe fluxuri de lucru ale guvernelor să intre în conflict cu structura „aplatizată“ şi imediată a informaţiilor de
pe Internet.

Înţelegerea factorilor care influenţează utilizarea social media şi măsurarea efectelor social media ca o sursă de inovare în e-Guvernare este foarte importantă pentru creşterea calităţii proceselor prin care administraţia publică furnizează serviciile către cetăţeni şi mediul de afaceri. De asemenea, este importantă pentru creşterea gradului de încredere a cetăţenilor în politicile promovate şi în activităţile realizate de administraţiile publice.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. BALOG, ; NICOLAESCU, Ş. V.: Elemente conceptuale şi abordări privind evaluarea calităţii serviciilor publice on-line, Telecomunicaţii, anul LI, nr. 1/2008.
  2. BONSÓN, E.; ROYO, S.; RATKAI, M.: Citizens’ engagement on local governments’ Facebook sites. An empirical analysis: The impact of different media and content types in Western Europe. Government Information Quarterly, 32(1), (2015), pp. 52-62.
  3. BOXER, K. M.; JOHNSON, B.: How To Build an Online Learning Center. T+ D, 56(8), 2002, pp. 36-42.
  4. HRDINOVA, J.; HELBIG, N.; PETERS, C.S.: Designing social media policy for government: Eight essential elements. Center for Technology in Government: Albany, NY, USA, 2010.
  5. LEV-ON, A.; STEINFELD, N.: Local engagement online: Municipal Facebook pages as hubs of interaction. Government Information Quarterly, 32(3), (2015),
    299-307.
  6. MICKOLEIT, A.: Social Media Use by Governments: A Policy Primer to Discuss Trends, Identify Policy Opportunities and Guide Decision Makers. OECD Working Papers on Public Governance, No. 26, 2014, OECD Publishing http://dx.doi.org/10.1787/5jxrcmghmk0s-en
  7. http://likealyzer.com.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.