duminică , 19 august 2018
roen

Art. 02 – Vol.26 – Nr. 3 – 2016

SISTEM DE MĂSURARE ŞI MONITORIZARE
A INDICATORILOR PRIVIND SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

Doina Banciu
doina.banciu@ici.ro

Ionuţ Petre
ionut.petre@ici.ro

Dragoş Smada
dragos.smada@rotld.ro

Alexandru Gheorghiţă
alex.gheorghita@rotld.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti

Rezumat: În viziunea Comisiei Europene creşterea inteligentă înseamnă consolidarea cunoaşterii şi inovării ca elemente motrice ale aşteptatei creşteri. Pentru aceasta este necesară îmbunătăţirea calităţii sistemelor noastre învăţământ, întărirea performanţelor în cercetare, promovarea inovării şi a transferului de cunoştinţe în Uniune, utilizarea pe deplin a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi asigurarea că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse şi servicii care generează creştere, locuri de muncă de calitate şi care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea europeană. În acest context este esenţial ca progresele sau chiar regresele înregistrate de societatea digitală să poată fi monitorizate constant, pentru a putea avea o viziune a succesului, sau dimpotrivă, a insuccesului obţinut de strategiile pe care Comisia Europeană şi implicit Statele Membre şi le-au propus şi asumat prin Agenda Digitală 2020. Sistemul web dezvoltat pentru a monitoriza indicatorii de implementare ai Agendei Digitale pentru România reprezintă o platformă utilă pentru a putea crea o viziune corectă şi realistă a societăţii digitale române şi pentru a măsura gradul de atingere al obiectivelor stabilite prin AD .

Cuvinte cheie: societate informaţională, Agenda Digitală, indicatori Agenda Digitală, monitorizare implementare.

Introducere

Lansată în anul 2010, Europa 2020 este strategia pe zece ani a Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică care creează condiţiile pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii ca modalitate de abordare a deficienţelor structurale din economia europeană. Strategia se axează pe trei priorităţi care se susţin reciproc: creştere inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere, cercetare şi inovare; creştere durabilă, prin promovarea unor pieţe mai eficiente din punctul de vedere al utilizării  resurselor, mai ecologice şi mai competitive; incluziune, prin promovarea politicilor de stimulare a creării locurilor de muncă şi reducere a sărăciei. Pentru ca UE să îndeplinească aceste obiective până la sfârşitul anului 2020, au fost stabilite cinci ţinte principale. Aceste ţinte se referă la ocuparea forţei de muncă, cercetare şi dezvoltare, climă/energie, educaţie, incluziune socială şi reducerea sărăciei. [1]

Agenda Digitală pentru Europa a Comisiei Europene reprezintă una dintre cele şapte iniţiative pilot ale Strategiei Europa 2020 care se sprijină reciproc. Aceasta susţine obiectivul prioritar de creştere inteligentă, contribuind la dezvoltarea unei economii bazate pe  cunoaştere, cercetare şi inovare. Competenţele şi cunoştinţele în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) sunt esenţiale pentru dezvoltarea unui sistem eficient de cercetare şi inovare în cadrul unei economii inteligente. În plus, competenţele de dezvoltare şi utilizare a TIC constituie factori noi de stimulare a ocupării forţei de muncă şi a cercetării şi dezvoltării în Europa. Excluderea unei părţi a populaţiei din societatea şi economia bazată pe informaţia digitală contracarează efectul important de multiplicare pe care adoptarea TIC o are asupra inovării şi creşterii productivităţii. În plus, disponibilitatea infrastructurii este esenţială pentru difuzarea cunoştinţelor la toate dimensiunile societăţii şi pentru deschiderea oportunităţilor pentru sectorul privat. Agenda Digitală se bazează pe şapte piloni de intervenţie, cu acţiuni specifice la nivelul Comisiei Europene şi statelor membre. [1]

Vizualizează tot articolul

Concluzii

Prin dezvoltarea acestui sistem s-a urmărit în principal:

  • standardizarea modului de colectare a datelor şi evaluare a progresului societăţii informaţionale;
  • creşterea gradului de disponibilitate şi accesibilitate a datelor publice;
  • scăderea timpului de tranzacţionare a datelor între instituţiile statului;
  • creşterea nivelului de securitate şi integritate a datelor.

Este de aşteptat ca sistemul să poată fi utilizat ca un instrument util în crearea de rapoarte şi statistici privind nivelul de implementare a soluţiilor care ţin de societatea digitală, şi să reflecte în mod obiectiv gradul în care sunt îndeplinite obiectivele prevăzute în Agenda Digitală pentru România.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. *** STRATEGIA EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, martie 2010; http://ec.europa.eu/europe2 020/europe-2020-in-your-country/romania/country-specific-recommendations/index_en.htm
  2. *** PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ, aprilie 2015; http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/nrp2015_romania_ro.pdf
  3. Banciu, D. (Coordonator): Educaţie şi cultură în era digitală. Bucureşti, Editura Niculescu, 2015, 270 p.
  4. *** Manualul de Monitorizare şi Evaluare al Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România, ianuarie 2016.
  5. BONCEA, R.; BACIVAROV, C.: A System Architecture for Monitoring the Reliability of IoT. Proceedings of the 15th International Conference on Quality and Dependability, pp.143-150.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.