miercuri , 17 octombrie 2018
roen

Art. 06 – Vol. 23 – Nr. 3 – 2013

STATISTICA ÎN CERCETAREA DE MARKETING

Electra Mitan
electra.mitan@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Articolul se doreşte a fi un demers mai mult teoretic care reliefează rolul şi importanţa statisticii în cercetarea de marketing, instrumentele de sondare folosite pe Internet reuşind să aducă la un loc tehnologii şi metode care pot îmbunătăţi considerabil activitatea de marketing a unei organizaţii şi nu numai dar şi pot şi reduce costurile, fapt remarcabil în condiţiile economiei de piaţă.

Cuvinte cheie:  Marketing, Statistică, Studiu de piaţă, Sondare.

 Introducere: Fundamentarea acţiunilor unei întreprinderi trebuie să pornească de la premisele orientării către client şi către piaţă. Întreaga activitate şi întreg personalul trebuie să fie canalizate în direcţia satisfacerii cerinţelor clienţilor actuali şi a celor potenţiali. Dacă întreprinderea nu ţine cont de aceste premise va avea de suferit, atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu şi lung. Marketingul este compartimentul din cadrul unei organizaţii care se confruntă primul cu schimbările de mediu din piaţă. El are în sarcină răspunderea pentru dezvoltarea organizaţiei pe termen lung. Conducătorul compartimentului trebuie să aibă capacitatea de a genera informaţiile adecvate pentru modificarea produselor / serviciilor / lucrărilor oferite, de a furniza soluţiile cele mai bune pentru atingerea obiectivelor propuse; el trebuie să îşi asume responsabilitatea acţiunilor întreprinse. Marketingul are rol anticipativ, constând în recunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea tendinţelor actuale. La nivelul întreprinderii, strategiile, tacticile şi instrumentele concrete prin intermediul cărora se realizează politica globală de marketing trebuie să fie coordonate pentru a forma un tot unitar. Internet-ul, ca mijloc de comunicare la nivel mondial, este un instrument ce permite întreprinderilor să î şi mărească vizibilitatea, comunicarea interactivă cu clienţii, cu furnizorii, căutarea şi găsirea de resurse umane, transmiterea de informaţii de publicitate. De asemenea, consumatorii găsesc informaţii / servicii. Internet-ul are o rată de creştere mare, ce nu poate fi comparată cu a niciunui alt mijloc de comunicaţie. Gândire globală şi acţionare la nivel local este un principiu învechit. Astăzi a devenit caracteristic Internetului, conceptul de potenţă locală cu prezenţă globală. Marketingul pe Internet înseamnă cheltuieli mai mici decât în cazul celui clasic; în plus trebuie spus că marketingul pe Internet vine să completeze marketingul clasic. Termenii asociaţi marketingului on-line sunt: e-marketing, web marketing, marketing pe Internet, cybermarketing, m-marketing. Pentru a putea implementa o strategie de marketing on-line, trebuie ţinut cont de caracteristici fundamentale care diferenţiază marketingul on-line de cel clasic. În marketingul on-line rolul cheie este deţinut de client, nu de către întreprinderea producătoare. în procesul de comunicare externă a întreprinderii, aceasta nu se mai adresează unei categorii de public, ci se adresează direct clientului. Consultarea directă a clientului este benefică din toate punctele de vedere: procesul în sine este mai simplu, comunicaţia se face mai rapid, se elimină consumul de hârtie, editatrea, transmiterea, preluarea şi prelucrarea datelor se fac mai uşor, feedback-ul este mai intens.Sondajul este o metodă clasică de anchetă realizată într-un interval de timp cu ajutorul unui chestionar în baza unui eşantion ales printr-o procedură dată. Realizarea eşantioanelor presupune următoarele: definirea unităţii de sondaj – tipul entităţii (indivizi, familii, unităţi industriale / comerciale); alegerea dimensiunii  unităţii de sondaj (eşantion) – aparent, precizia estimării în studiul de piaţă este cu atât mai mare cu cât dimensiunea eşantionului este mai mare, precizia estimărilor nu variază proporţional cu dimensiunea ci cu rădăcina pătrată a acestuia;alegerea metodei de eşantionare, care poate fi: eşantionare aleatorie (eşantionul se formează aleatoriu din colectivitatea cercetată fie simplu prin alegere din lista exhaustivă a unităţilor acelei colectivităţi,

Vizualizează articolul complet

fie complex prin sondaje la mai multe niveluri ale colectivităţii cum ar fi naţional, judeţean, local); eşantionare prin cote (respectă principiul reprezentativităţii eşantionului faţă de colectivitatea totală cercetată prin intermediul unor criterii: vârstă, sex, categorie socio-profesională, reşedinţă, obiceiuri, atitudini); metoda itinerariilor (încercarea de a reproduce condiţiile unei trageri la sorţi prin fixarea unor reguli stricte de selecţie în spaţiul pe care anchetatorii trebuie să le respecte).

Concluzi: În sondarea opiniei consumatorilor / clienţilor industriali marketingul dispune de un singur instrument de măsurare constituit din acele baterii de întrebări prin care poate investiga aspecte importante ale activităţii organizaţiei. Statistica studiază dimensiunea fenomenelor, structura şi mutaţiile apărute în timp, dinamica şi relaţiile de interdependenţă cu alte fenomene. Sistemele moderne de marketing, dezvoltate în mediul on-line sunt instrumente care permit organizaţiilor un nou mod de conduită a afacerilor, o nouă viziune integratoare care include nevoile, cerinţele şi dorinţele clienţilor. Cercetarea statistică cu ajutorul sondajelor punctează problema alegerii unei metode de sondaj dintr-o mulţime de metode. Aceste metode se aleg ţinând întotdeauna cont de problemele specifice legate de eşantionare, estimare, reprezentativitate şi precizie. Gruparea lor se face în funcţie de principiul de extragere a eşantionului. Din punct de vedere practic, alegerea unei metode ridică probleme şi solicită utilizarea unor criterii pentru a decide care metodă de sondaj trebuie utilizată într-un caz particular. Cercetarea pe bază de sondaj nu este numai o activitate ştiinţifică, este o activitate economică importantă. Evident, dintr-o mulţime de planuri de sondaj cu precizie comparabilă, economicul primează, se alege acel sondaj care este mai economic dacă aceasta presupune un efort economic mai redus. Reducerea costurilor este echivalentă cu reducerea preciziei. Un volum mai mare al eşantionului înseamnă o precizie mai mare.

BIBLIOGRAFIE:

1. BALAURE, V.:  Marketing. Ed. Uranus, Bucureşti, 2002.

2. BIJI, E. M.; GOGU, E.: Teoria şi tehnica sondajului statistic. Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2009.

3. CĂŢOIU, I.; BĂLAN, C.; ONETE, B.; POPESCU, I. C.; VEGHEŞ, C.: Cercetări de marketing. Probleme şi studii de caz. Ed. Uranus, Bucureşti, 1997.

4. DATCULESCU, P.: Cercetarea de marketing. Ed. Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006.

5. KOTLER, P. H.; KELLER, K. L.: Principiile marketingului. Ed. Teora, 2008.

6. MANOLE, V.; STOIAN, M.; DOROBANTU, H.:  Marketing. ASE, Bucureşti, 2002.

7. MITAN, E.: Sisteme inteligente de marketing. Revista Română de Informatică, Vol. 21, nr. 1, 2011, ISSN: 1220-1758, ISSN: 1841–4303 (versiune online), pp. 27-36.

8. MITAN, E.; BOROZAN, A. M.: Sistemul IMM-Market. Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 22,.nr. 4, pp. 15-26, Bucureşti, România, 2012.

9. WILLIS, P.: On line Market Research surveys on the Internet. In: Marketing Research: An Applied Approach, Malhotra, N. K., Birkes, D. F. (eds.) Harlow Prentice Hall, 2003, pp. 694-697.

10. VĂDUVA, I.:  Modele de simulare cu calculatorul. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1977.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.