Art. 06 – Vol.23 – Nr. 2 – 2013

Costin Pribeanu

E-mail: pribeanu@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Sistemele educaţionale bazate pe realitate îmbogăţită (AR – Augmented Reality) au capabilitǎţi specifice cum sunt: vizualizare tridimensională, animaţie, interfaţă vocală pentru predare şi ghidare a interacţiunii, manipulare directă şi feedback haptic. Acest articol prezintă un model cauzal pentru analiza contribuţiei pe care o au aceste capabilitǎţi specifice tehnologiei AR asupra învǎţǎrii mai rapide a chimiei de cǎtre elevi. Modelul a fost dezvoltat cu ajutorul analizei drumului, o metodǎ care are la bazǎ regresia liniarǎ multiplǎ multinivel. Rezultatele obţinute arată care este contribuţia acestor capabilitǎţi şi permit identificarea efectelor directe şi indirecte ale fiecǎrui factor asupra învǎţǎrii mai rapide.

Cuvinte-cheie: e-learning, eficacitatea învǎţǎrii, relaţii cauzale, analiza drumului, realitate îmbogăţită.

Introducere: Realitatea îmbogăţită – AR (Augmented Reality) este o tehnologie modernǎ a cǎrei utilizare în sistemele de e-learning a cunoscut o expansiune continua în ultimii ani. Sistemele educaţionale bazate pe AR permit integrarea unor obiectelor reale din arsenalul didactic traditional în mediul informatic, oferind astfel un spaţiu de interacţiune deopotrivǎ familiar şi mai atractiv pentru elev. Numeroase studii au demonstrat efecte pozitive asupra valorii educaţionale şi motivaţionale, ca urmare a capabilitǎţilor specifice AR: vizualizare tridimensională, animaţie, manipulare directă a unor obiecte reale şi feedback haptic [3, 7, 8, 13].

O problemǎ de actualitate în educaţie, în special în şcoala generalǎ, este creşterea eficacitǎţii şi eficienţei procesului de învǎţare, care are multiple faţete. Deşi distincţia între termenii eficacitate (effectiveness) şi eficienţǎ (efficiency) nu este clarǎ (în acest sens, vezi definiţiile din DEX), în contextul evaluǎrii sistemelor informatice eficacitatea este asociatǎ cu acurateţea şi completitudinea atingerii unor obiective în timp ce eficienţa este asociatǎ cu consumul de resurse. În acest sens, a învǎţa mai bine este o manifestare a eficacitǎţii în timp ce a învǎţa mai repede sau a învǎţa mai uşor este o manifestare a eficienţei.

În acest articol se prezintă o analizǎ a relaţiilor cauzale dintre factorii care influenţeazǎ învǎţarea mai rapidǎ a chimiei pe o platformǎ AR. Scenariul de învǎţare a fost implementat în cadrul proiectului ARiSE (Augmented Reality in School Environments), al cǎrui principal obiectiv a fost testarea eficacităţii pedagogice a introducerii AR în şcoli. Paradigma de interacţiune specifică scenariului de învǎţare a chimiei este „construirea cu ghidare” şi are ca scop facilitarea învăţării tabelului periodic al elementelor şi a reacţiilor chimice. În cadrul proiectului a fost elaborat un instrument de evaluare, care măsoară diferiţi factori de interes pentru un sistem educaţional. Pe baza acestui chestionar au fost făcute numeroase studii [2,  6, 9] care au evidenţiat câteva aspecte importante privind utilizarea tehnologiei AR în şcoli, dar au evidenţiat şi unele limite ale instrumentului de evaluare. Din acest motiv, în 2012 a fost elaborat un nou chestionar, cu o arie de acoperire mai largă. Unele rezultate preliminare, obţinute în cadrul unui studiu pilot pentru analiza şi finalizarea chestionarului, au avut ca scop analiza diferitelor aspecte ale procesului de învǎţare, pe baza analizei corelaţiei şi regresiei multiple [7], precum şi a modelelor de mǎsurare formative [10, 11]. Chestionarul a fost rafinat şi aplicat din nou, începând cu octombrie 2012.

Vizualizează articolul complet