luni , 17 decembrie 2018
roen

Art. 04 – Vol.23 – Nr. 2 – 2013

Învăţământul centrat pe student în educaţia la distanţă şi jocurile serioase.
Perspective militare


Daniel Beligan

daniel.beligan@adlunap.ro

Departamentul pentru învăţământ distribuit avansat la distanţă
Universitatea Naţională de Apărare “CAROL I”, Bucureşti, România

Cătălin Radu

catalin.radu@adlunap.ro

Departamentul pentru învăţământ distribuit avansat la distanţă
Universitatea Naţională de Apărare “CAROL I”, Bucureşti, România

Rezumat: Educaţia şi instruirea la distanţă oferă flexibilitate maximă, însă pentru rezultate de excepţie este nevoie de autodisciplină, cursanţi autodidacţi şi motivaţi. În domeniul militar, mai important decât pasiunea şi curiozitatea, este nevoia de a învăţa regulile jocului, ceea ce înseamnă îndeplinirea sarcinii de instruire, care poate face diferenţa între a muri sau a trai, să supravieţuieşti şi să îndeplineşti misiunea pe câmpul de luptă. Un student care urmează cursuri la distanţă îşi formează deprinderea de a studia independent şi autonom, ceea ce reprezintă un avantaj important pentru etapele următoare ale vieţii.

Cuvinte-cheie: advanced distributed learning, serious games, elearning

Introducere: Simulările pentru folosirea diverselor aplicaţii oferă cursantului posibilitatea de a exersa fără riscul distrugerii sistemului şi fără teama de a nu greşi – ceea ce, într-o situaţie reală ar conduce la rezultate negative. Prin e-learning cursanţii pot învăţa independent şi în propriul lor ritm şi s-a dovedit că a crescut factorul de reţinere a cunoştinţelor, cu până la 50%, faţă de formele de instruire clasice conduse de profesor.

La locul de muncă, complexitatea organizării muncii, creşterea numărului de sarcini pe care angajaţii sunt chemaţi să le efectueze, introducerea unor modele de lucru flexibile şi a unor metode de lucru în echipa, dovedesc că gama de competenţe utilizate la locul de muncă este în continuă extindere. În figura 1 este reprezentat un sistem simplu [1] prin care sunt  ilustrate relaţiile între dimensiunile de pregătire pentru viaţă individuale. Familia, şcoala şi societatea influenţează egal persoana, dar fiecare dintre ele se referă la alte dimensiuni ale învăţării individuale. La baza acestui triunghi sunt situate şcoli şi societatea, iar acestea au în responsabilităţile lor majore (dar nu exclusiv) dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor şi aptitudinilor.

Trecut şi viitor

Fenomenul de globalizare, extinderea masivă a mijloacelor de comunicare în masă, standardizarea obiectelor de învăţare toate permit trecerea pentru o învăţare rapidă şi orientată către nevoile studentului. Educaţia şi instruirea în sistem la distanţă, reprezintă o parte din viitorul educaţiei. Acesta deoarece militarii din ziua de azi se pregătesc pentru mai multe roluri de-a lungul vieţii, iar principala abilitate pe care trebuie să o stăpânească este aceea de a putea învăţa pentru a supravieţui. Din punct de vedere economic învăţământul centrat pe student aduce prin educaţia la distanţă un potenţial imens. Odată cu aceste fenomene a devenit necesară, şi putem afirma că a început de ceva vreme transformarea instituţiilor tradiţionale din educaţie şi nu numai. Au apărut deja versiuni virtuale ale tuturor instituţiilor: primării virtuale, magazine virtuale, universităţi virtuale. Toate aceste instituţii virtuale vin în întâmpinarea noilor cerinţe ale începutului de secol XXI. Instituţiile virtuale nu sunt simple copii ale instituţiilor existente, ci sunt o extensie a acestora, o îmbunătăţire esenţială de care beneficiază toate clasele sociale.

Putem afirma că utilizarea formei de învăţare distribuită avansată, fără a exclude formele şi metodele clasice de pregătire, determină noi proceduri de învăţare atât pentru instruirea în rezolvarea a unor probleme de serviciu, cât şi pentru educaţia studentului, fie el civil sau militar. Această formă modernă, care permite profesorului dar şi studentului îndeplinirea unor sarcini de la distanţă, poate fi considerată fezabilă numai dacă se îndeplinesc mare parte din cerinţele de mai jos.

Vizualizează articolul complet

  • Necesitatea unei platforme integratoare. Învăţământul centrat pe student are efect dacă este susţinut de o soluţie informatică de tip LMS;
  • Implicarea profesorilor. În multe cazuri reticenţa profesorilor în privinţa adoptării noilor tehnologii este generată în egală măsură de aversiunea faţă de învăţământul centrat pe student sau alte tehnologii moderne în educaţie;
  • Adoptarea de standarde. Învăţământul centrat pe student nu este în legătură directă cu standardele tehnice, dar au influenţat dezvoltarea acestora, un exemplu fiind conceptul de secvenţiere a obiectelor de învăţare;
  • Existenţa feedback-ului. Studenţii au posibilitatea prin platformele on-line să primească un feedback eficient;
  • Reducerea costurilor. E-instruirea este generatoare de costuri importante pentru adoptarea de soluţii e-learning de la companii şi dependenţa de dezvoltările ulterioare ale
    soluţiei alese;
  • O bună prezentare. Beneficiile oferite de noile tehnologii informatice nu sunt suficient de bine prezentate;
  • Dublarea pedagogului de un designer instrucţional. Pedagogia educaţiei la distanţă diferă de cea a învăţământului tradiţional, dar se aseamănă în partea de proiectare a obiectelor de învăţare cu învăţământul centrat pe student.

Învăţământul centrat pe student, instruirea şi învăţarea interactivă, cu tehnologiile ei de training şi învăţare specifice, corelate cu o logistică adecvată, modernă şi performantă, devine o realitate imediată a mediului educaţional românesc actual. Efectele instruirii prin învăţare şi simulare cu ajutorul jocurilor serioase pot îmbunătăţii, într-o măsură considerabilă, rezultatele obţinute de studenţi, mai ales prin posibilitatea înregistrării şi reanalizării evenimentelor în succesiunea derulării lor. Pregătirea viitoare trebuie să presupună însumarea celor două componente – individuală şi colectivă, instituţionalizate sau nu, care au un rol esenţial în atingerea standardelor de performanţă cerute.

Bibliografie

  1. Roceanu, I.: – idem ibidem
  2. *** Învăţământ Distribuit Avansat la Distanţă Advanced Distributed Learning (ADL).
  3. Prensky, M.: Digital Game-based Learning. New York: McGraw-Hill, 2001.
  4. Friedman, T. L.: The World is Flat: a Brief History of the Twenty-first Century, New York: Picador/Farrar, Straus and Giroux, 2007.
  5. *** Serious Games in Defence Education – A Report into the Potential Educational Benefits Of the Use of Computer-Based Games Technologies and Techniques within the Context of Higher Education Delivery at the Defence College of Mangement and Technology, Crown, Uk Mod, 200
  6. Marlow, C.: Games and Learning in Landscape Architecture, 2009.
  7. Sawyer, B.; Smith, P.: Taxonomy for Serious Games, Digitalmil, Inc& Serious Games Initiative/ of Central Florida, RETRO Lab.
  8. de Freitas,Sara: Learning in Immersive Worlds: a Review of Game-based Learning, 200
  9. Susi, T. ş.a.: Serious Games – An overview. Technical Report HS- IKI -TR-07-001, School of Humanities and Informatics, University of Skövde, Sweden, 2007.
  10. Beligan, D. ş.a.: Trends for Developing Serious Games as a Complementary Solution to Traditional Education and Training, eLSE Conference, 2012.
  11. Marsh,: Actiyity-Based Scenario Design, Development, and Assessment, IGI Global, 2010.
  12. Lainema, T.; Saarinen,: Explaining the Education Power of Games, IGI Global, 2010.
  13. Aldrich, : The Complete Guide to Simulations and Serious Games, Pfeiffer, 2009.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.