vineri , 22 iunie 2018
roen

Art. 09 – Vol. 21 – Nr. 3 – 2011

Erori frecvente identificate în propunerile de proiecte de cercetare ştiinţifică din Programul Cadru 7, tema 6 – Mediu (inclusiv schimbări globale) şi tema 3 – Tehnologii Informatice şi de Comunicaţii

Doina Banciu
Doina.Banciu@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Viorel Vulturescu
viorel.vulturescu@gmail.ro
Nicoleta Dumitrache
nicoleta.dumitrache@uefiscdi.ro
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Daniela Vasile
daniela.vasile@ancs.ro
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Știinţifică

Rezumat: Prezentul studiu analizează erorile frecvente ale consorţiilor ce au depus propuneri de proiecte în cadrul Programului Cadru 7 de cercetare al Uniunii Europene, tema nr. 6 – Mediu (inclusiv schimbări globale) –ENV şi tema nr. 3 – tehnologiile Comunicaţiilor şi Informaţiei (ICT) apelurile pentru propuneri din anul 2008. Analiza s-a efectuat pe mai mult de 450 de Evaluation Summary Reports, pentru fiecare criteriu de evaluare, conform grilei de evaluare a propunerile de proiecte colaborative specificată în regulile de participare la Programul Cadru 7. Erorile comune au fost clasificate în categoriile deluxe, pentru acele propuneri de proiecte ce au obţinut punctaj între 4-5 şi punctaj total între 12,0 şi 15,0; welldone – pentru acele propuneri de proiecte ce au obţinut punctaj între 3,5 si 4,5 şi punctaj total între 10,5 şi 12,0; good – pentru acele propuneri de proiecte ce au obţinut punctaj între 3,0 si 4,0 şi punctaj total între 9,5 şi 10,5; medium – pentru acele propuneri de proiecte ce au obţinut punctaj între 2,5 şi 3,0 şi punctaj total între 9 şi 9,5; weak pentru acele propuneri de proiecte ce au obţinut punctaj între 2,5 şi 3,5 şi punctaj total între 7 şi 9; garbage – pentru acele propuneri de proiecte ce au obţinut punctaj între 1 şi 3,5 şi punctaj total sub 7 puncte.

Prezenta analiză a condus la concluzia că erorile făcute de cele aproape 500 de consorţii care au depus propuneri de proiecte la Programul Cadru 7 de cercetare al Uniunii Europene nu depind de domeniul ştiinţific sau topica pentru care au fost depuse ci ţin strict de tehnica de redactare a proiectului şi constituirea consorţiului care va derula acel proiect, în cazul în care acesta ar fi aprobat şi finanţat de Comisia Europeană. De asemenea, analiza a fost utilizată la construcţia platformei web de redactare a propunerilor de proiecte FP 7 şi la pre-screening tool-ului destinat utilizării de către Punctele Naţionale de Contact în sprijinirea coordonatorilor ce au depus de propuneri de proiecte în apelurile ulterioare deschise în cadrul Programului Cadru 7.

Cuvinte cheie: erori frecvente, proiecte, cercetare, Programul Cadru 7, Puncte Naţionale de Contact

Introducere: Programul Cadru de cercetare al Uniunii Europene reprezintă cele mai important cadru de cooperare pan-european prin care Uniunea implementează politicile sale de cercetare ştiinţifica. Primul Program Cadru s-a derulat în perioada 1984 – 1988[1] cu un buget infim al Uniunii Europene de la acea dată[2]. Importanţa Programelor Cadru ale Uniunii este de ne-contestat în, contribuţia UE de aprox. 7 miliarde EUR generând o creştere a PIB în anul 2030 cu 200 miliarde EUR / an[3]

România participă la Programele Cadru încă din anul 1994 (PC 4 la acel moment). Finanţarea participanţilor din România era posibilă doar în programul specific aferent cooperării internaţionale (Cooperation with third countries and international organisations[4]). Cu toate acestea, participarea românească era posibilă şi în celelalte programe specifice, dar unităţile de cercetare nu beneficiau de finanţare din partea UE.

În drumul său către statutul ţară membră UE, una dintre condiţiile impuse pentru încheierea negocierilor la capitolul 17 – Știinţă şi cercetare a fost participarea Programele Cadru în aceleaşi condiţii cu statele membre. Astfel, în primul semestru al anului 2000, pe durata preşedinţiei portugheze a UE, România a deschis şi a închis provizoriu cinci capitole: cap. 16 – Întreprinderi mici şi mijlocii, cap.17 – Ştiinţă şi cercetare, cap.18 – Educaţie, formare profesională şi tineret, cap.26 – Relaţii externe, cap. 27 – Politica externă şi de securitate comună[5]. În acest context începând cu Programul Cadru 5, participanţii români au beneficiat de acelaşi tratament cu omologii lor din statele membre UE, în condiţiile în care România beneficia de anumite facilităţi la plata contribuţiei sale la bugetul Programului. anul 1997 (ce a precedat demarării efective a Programului Cadru 5) şi 1998 au reprezentat un ani în care Programele de şi cadrele de cooperare pan-europene de cooperare în ştiinţă şi tehnologie (EUREKA şi COST) s-au deschis institutelor de cercetare, universităţilor şi firmelor din România[6], iar cadrul legislativ (pentru plata contribuţiei şi sprijinul participanţilor români) s-a dezvoltat inclusiv în anul 1999, la 1 an de la debutul Programului Cadru 5[7]. Pentru Programul cadru 6 (2002-2006), actul normativ de bază care a reglementat participarea la Program şi a sprijinit participanţii români a fost Hotărârea Guvernului nr. 368 din 2 aprilie 2003[8].

Începând cu anul 2007, a demarat cel de al 7-lea Program Cadru[9], pentru prima oara în istoria UE, acesta având o durata de 7 ani şi nu de 4 ca predecesorii săi, având o structură formată din 4 programe specifice, respectiv: Cooperare, Idei, Oameni, Capacităţi. Programul specific “Cooperare” sprijină activităţi în următoarele arii tematice: (1) Sănătate, (2) Alimente, Agricultură şi Pescuit şi Biotehnologie, (3) Tehnologiile Comunicaţiilor şi Informaţiei, (4) Nanoştiinţe, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie, (5) Energie, (6) Mediu şi schimbări climatice, (7) Transport (inclusiv Aeronautică), (8) Ştiinţe socio-economice şi umaniste, (9) Spaţiu, (10) Securitate[10].

[1] http://en.wikipedia.org/wiki/Framework_Programmes_for_Research_and_Technological_Development#cite_note-0

[2] http://ec.europa.eu/research/rtdinfo/special_fp7/fp7/01/article_fp709_en.html

[3] Muldur, U., et al., “A New Deal for an Effective European Research Policy,” Springer 2006 ISBN 978-1-4020-5550-8

[4] http://ec.europa.eu/research/intco/intco2.html

[5] http://www.sgg.ro/docs/File/integrare_eu/NegociereRO.pdf

[6] Ordonanţa nr. 5 / 20.01.1998 privind aderarea României la Declaraţia de la Hanovra din 6 noiembrie 1985, privind iniţiativa EUREKA, Hotărârea Guvernului nr. 164/05.05.1997 pentru stimularea participării României la Programul european de cercetare-dezvoltare şi inovare EUREKA publicată în Monitorul Oficial nr. 83/07.05.1997, Proiect de Lege privind aderarea României la Rezoluţia generală adoptată de Conferinţa miniştrilor europeni ai cercetării, la Bruxelles, 22-23 nov.1971, privind cooperarea europeană în ştiinţă şi tehnologie COST, publicat în Monitorul Oficial nr. 37/29.01.1998.

[7] Hotărâre 1043 / 17.12.1999 privind aprobarea plăţii contribuţiei României la bugetul Programului-cadru V şi al Programului-cadru V Euratom, precum şi pentru aprobarea sprijinului financiar acordat participanţilor români, publicată în Monitorul Oficial nr. 635 / 27.12.1999.

[8] HG 368 / 2 aprilie 2003, pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la bugetul celui de-al şaselea Program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative şi al celui de-al şaselea Program-cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom), precum şi pentru aprobarea sprijinului financiar acordat participanţilor români, inclusiv pentru măsuri de stimulare a participării acestora, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 238 din data de 8 aprilie 2003.

[9] Decision No 1982/2006/EC of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 concerning the Seventh Framework Programme of the European Community for research, technological development and demonstration activities (2007-2013), Official Journal of the European Union, L 412/1, 30 December 2006.

[10] Conform art. 2, alin 1. al Deciziei Nr. 1982/2006/EC.

Vizualizează articolul complet

Concluzii: Aşa cum se vede din analiza de mai sus, în ambele teme din programul Cadru 7 de cercetare al Uniunii Europene, erorile frecvente sunt similare (fără a lua în considerare pe cele legate strict de domeniul ştiinţific / topica pentru care a fost depusă propunerea de proiect). Pentru primul criteriu în general, erorile frecvente sunt legate de: calitatea lucrărilor de cercetare ce sunt, descrierea stadiului actual al domeniului sau cercetărilor din domeniu, corelarea obiectivelor proiectului cu cele prezentate în topica pentru care s-a redactat propunerea, strategiile de abordare a lucrărilor de cercetare nu este cea necesară pentru un asemenea tip şi dimensiune de proiect, pachetele de activităţi nu sunt bine structurate, nivelul ştiinţific al activităţilor de cercetare ştiinţifică nu este cel de care este nevoie într-un asemenea tip de. În ceea ce priveşte cel de al doilea criteriu, erorile frecvente, comune ambelor teme (ENV şi ICT) sunt legate de: modul de organizare al proiectului (pe pachete de activităţi), resursele propuse nu sunt adecvate pentru implementare, procedurile de management nu sunt detaliate şi nu pot fi evaluate corespunzător, efortul uman este subestimat, consorţiul care implementează proiectul este nebalansat, responsabilităţile partenerilor nu sunt justificate. Referitor la cel de al treilea criteriu, se poate menţiona că legătura între procesul de cercetare şi cel de educaţie nu este prezentată, planurile de exploatare nu sunt conforme cu cerinţa sau cu domeniul, planul de exploatare a rezultatelor proiectului nu este corespunzător cu activităţile propuse şi scopul proiectului.

Concluzie finală

Prin analizele efectuate pe aceste două teme din Programul Cadru 7 de cercetare al Uniunii Europene, s-a demonstrat că erorile făcute de consorţiile care depun propuneri de proiect sunt aceleaşi, indiferent de domeniul ştiinţific abordat (mediu şi tehnologiile informaaţiei şi comunicaţiilor). Acestea nu depind de tipul instituţiilor componente ale consorţiului.

Recunoaştere

Prezentul articol a fost realizat cu sprijinul proiectului „Environmental NCP cooperating to improve their effectiveness”, acronim ENV-NCP-TOGETHER, www.env-ncp-together.eu, finanţat de Direcţia Generală Cercetare a Comisiei UE, prin Grant Agreement-ul 212494, coordonat de ANCS prin dl. Viorel Vulturescu.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.