Art. 09 – Vol. 21 – Nr. 1 – 2011

Autotestarea  aplicaţiilor de scrolling

Ion Ivan
ionivan@ase.ro
Cristian Ciurea
cristian.ciurea@ie.ase.ro
Sorin Vinturis
sorin.vinturis@yahoo.com
Academia de Studii Economice, Bucureşti

Rezumat: Se definesc aplicaţiile de scrolling şi se stabilesc cerinţele de calitate pentru ele. Se prezintă etapele ciclului de realizare a aplicaţiilor de scrolling şi se analizează conţinutul digital existent în cadrul acestor aplicaţii. Aplicaţiile de scrolling sunt proiectate ca aplicaţii informatice orientate spre cetăţean. Se identifică tipurile de erori care apar în procesul de dezvoltare a aplicaţiilor de scrolling şi se descriu cauzele care conduc la apariţia acestora. Se defineşte obiectivul autotestării ca proces de control şi corecţie totală. Se implementează metrici pentru evaluarea efectelor produse de erorile apărute în procesul de dezvoltare şi autotestare a aplicaţiilor de scrolling.

Cuvinte cheie: scrolling, autotestare, calitate, procese

Introducere: Dezvoltarea aplicaţiilor de scrolling porneşte de la ideea de a oferi un conţinut, cu ajutorul căruia persoanele ce accesează astfel de aplicaţii să soluţioneze probleme, să atingă obiectivul pentru care au efectuat accesarea.

Se consideră o problemă P formată din subproblemele P1, P2, …, Pn cu Pi ∩ Pj = Ф, i, j = 1..n. Fiecare subproblemă  Pi are şi o parte concentrată, asociată cu un text TSi de lungime LSi şi un text extenso TEi de lungime LEi cu LEi >> LSi.

Se defineşte o formă de prezentare a problemei P, alcătuită din două părţi, prima parte conţinând textele TS1, TS2, …, TSn simultan, iar cea de-a doua componentă conţinând textul TEj selectat, ca în figura 1.

Structura aplicaţiei din figura 1 include două componente, respectiv A şi B, în cadrul cărora se află conţinutul digital reprezentat de textele TS1, TS2, …, TSn şi textul TEj selectat. Textul TSi reprezintă rezumatul textului TEj, fără a fi obligatoriu ca TSi să fie inclus în TEj  (TSi TEj). Conţinutul digital al aplicaţiei de scrolling din figura 1 este dat de reuniunea conţinuturilor digitale din componentele A şi B, respectiv C = A U B, cu condiţia ca A ∩ B ≠ Ø. Conţinutul digital se structurează astfel încât traversarea lui să se bazeze pe reguli acceptate, în număr cât mai restrâns.

Aplicaţia de scrolling este oportună atunci când n este suficient de mare, astfel încât TS1, TS2, … TSn să permită:

–      prezenţă simultană;

–      suficientă informaţie care să permită selectarea textului extenso fără multe elemente repetitive, ci textul selectat să fie exact cel căutat;

–      elementul de scrolling să permită referirea tuturor elementelor din mulţimea textelor scurte şi o bună raportare pe submulţimi direct accesibile.

Scrolling-ul presupune:

–      o submulţime formată din k elemente care fac obiectul referirii directe;

–      o mulţime formată din n elemente, unde n>>k, ce sunt disponibile în procesul de referire.

În prima componentă apar elementele TS1, TS2, … TSk. Pe măsură ce se derulează procesul de scrolling se va deschide accesul la textele TSx, TSx+1, …, TSx+k, cu x + k ≤ n.

În aplicaţiile uzuale TSi sunt imagini la dimensiuni reduse, în timp ce TEi sunt aceleaşi imagini, dar la dimensiuni normale.

În figura 2 se prezintă o aplicaţie de scrolling conţinând fotografii reprezentative din domeniul sporturilor extreme, respectiv X-treme Skyflyer.

Aplicaţia de scrolling din figura 2 prezintă un conţinut digital format din poze de diferite dimensiuni. În partea stângă se află pozele la dimensiuni reduse, iar în partea dreaptă se afişează aceleaşi poze, dar la dimensiuni normale.

Se consideră poza Pl cu dimensiunile reduse l1 şi l2 şi poza PL cu dimensiunile normale L1 şi L2, unde L1>>l1 şi L2>>l2. Cele două poze sunt ortogonale dacă l1 * l2 < 0,75* L1 * L2, adică aria dreptunghiului reprezentat de prima poză este mai mică decât 75% din aria dreptunghiului reprezentat de cea de-a doua poză.

În alte aplicaţii, se prezintă la nivelul TSi elemente care concentrează informaţii referitoare la entităţi complexe, precum coperţi de reviste, imagini de produse, imagini de persoane, iar TEi reprezintă conţinutul efectiv al revistei sau descrierea completă a produsului sau prezentarea persoanei, astfel încât să existe acces la toate informaţiile de interes legate de respectiva persoană.

Aplicaţia de scrolling presupune existenţa unei cantităţi mari de informaţie, I, care trebuie afişată într-o suprafaţă mică, S, limitată de dimensiunile ecranului calculatorului. De regulă, se verifică situaţia în care I >> S. Suprafaţa S conţine textele TS1, TS2, …, TSn simultan, iar la click pe unul din acest texte se afişează textul TEj selectat, reprezentând o parte din informaţia I. Pe măsură ce se accesează un alt TSi, se afişează o altă parte din informaţia I. Tranziţia de la un element TSi la altul pentru afişarea unui text TE conduce la a considera aplicaţia de scrolling sub forma unui automat finit foarte simplu.

Un automat finit se reprezintă cu ajutorul diagramei de stări, dată sub forma tabelului de tranziţie dintr-o stare în alta.

Conform reprezentării din tabelul 1, automatul finit trece din starea 2 în starea 3 în urma declanşării condiţiei 2. De asemenea, automatul finit trece din starea  i  în starea k prin aplicarea condiţiei j. În cazul aplicaţiei de scrolling, condiţiile sunt reprezentate de selectarea unui element TSi prin click efectuat de utilizator, iar stările sunt date de textele TS1, TS2, …, TSn.

Prezentarea Power Point este aplicaţie de scrolling, deoarece permite vizualizarea unui slide selectat dintr-o mulţime de slide-uri disponibile în partea stângă a ecranului. În figura 3 se prezintă modalitatea de vizualizare a unei prezentări Power Point.

Conform reprezentării din figura 3, elementele TS1, TS2, …, TS11 sunt reprezentate de cele 11 slide-uri, afişate în miniatură în partea stângă, iar TE este reprezentat de slide-ul selectat.

Vizualizează articolul complet

Concluzii: Aplicaţiile de scrolling sunt orientate spre cetăţean şi declanşează alocări de resurse. Numai prin autotestare se gestionează ciclul de dezvoltare a aplicaţiei, respectiv lungimea ciclului ca durată.

Aplicaţiile de scrolling sunt componente în aplicaţii agregate. Poziţia dezvoltatorului este esenţială prin autotestare. O autotestare foarte bună, completă, garantează calitatea aplicaţiei de scrolling, dar şi poziţia dezvoltatorului acesteia.

Autotestarea nu exclude testarea de către altcineva. Dacă autotestarea şi testarea se realizează pe listele complete, atunci totul este ok.

Dacă autotestarea se realizează pe listele complete, iar testarea nu, dar autotestarea este ok, atunci şi testarea are şanse să fie ok.

Dacă listele sunt incomplete în autotestare şi complete în testare, atunci procesul de dezvoltare se reia pentru corecţii, cu costuri foarte mari.

Dacă listele sunt incomplete atât la autotestare, cât şi la testare, atunci aplicaţia include riscuri majore de a efectua prelucrări neadecvate.

Autotestarea este specifică procesului de dezvoltare. Ciclul de dezvoltare este format din etape, iar testarea se realizează atât în cadrul fiecărei etape, cât şi în final, pentru a lua fie decizia de implementare, fie decizia de continuare a ciclului de dezvoltare prin efectuarea de corecţii.

Autotestarea aplicaţiilor de scrolling presupune:

–          o tehnologie de a constitui scrolling;

–          existenţa unui text T, care se rupe în n texte mai mici, ST1, ST2, …, STn, a căror reuniune formează textul T;

–          din textul STj se preia un rezumat pentru a constitui elementul TSj;

–          gestiunea perechilor (STj, TSj) şi codificarea fişierelor asociate, astfel încât să nu existe erori de asociere.

Codificarea elementelor TS se realizează astfel încât să permită identificarea cu uşurinţă a erorilor de asociere între un element din mulţimea TS şi varianta lui extinsă.

Autotestarea este diferită de testare prin obiective, sarcini şi prin persoanele care o efectuează. Dacă testarea este efectuată de personal specializat, autotestarea este realizată de către dezvoltatorul aplicaţiei.

Crearea procedurilor de autotestare, însuşirea şi aplicarea lor întocmai, are ca efect reducerea ponderii costului etapelor de autotestare şi de testare în structura costului total generat de realizarea oricărei aplicaţii de scrolling.

BIBLIOGRAFIE:

  1. SAD, H. H.; F. POIRIER. Evaluation and Modeling of User Performance for Pointing and Scrolling Tasks on Handheld Devices Using Tilt Sensor, Second International Conf. on Advances in Computer-Human Interactions – ACHI ’09, 1-7 Feb. 2009, pp. 295-300.
  2. IVAN, I.; B. VINTILĂ; C. CIUREA; D. PALAGHITA; S. PAVEL. Autotesting of the citizen oriented informatics applications, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.
  3. IVAN, I.; C. CIUREA; D. MILODIN. Autotestarea aplicaţiilor informatice distribuite cu conţinut oferit, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 19, Nr. 3, 2009.
  4. BAKER, S.; F. AU; G. DOBBIE; I. WARREN. Automated Usability Testing Using HUI Analyzer, 19th Australian Conf. on Software Eng. – ASWEC 2008, 26-28 March , 579-588.
  5. IVAN, I.; P. POCATILU. Testarea automată a produselor software specializate, Revista Informatica Economică, vol. VIII, nr. 2(30), 2004, pp. 116-120.
  6. http://www.incont.ro/it-c/poti-castiga-bani-doar-stand-cu-ochii-pe-google-si-mozilla.html
  7. CĂPRIŢA, D. Automated Web Database Applications Testing, The Proc. of the 9th Int. Conf. on Informatics in Economy IE 2009, May 7-8, 2009, Bucharest, ASE Printing House.
  8. POCATILU, P. Software Testing Costs, ASE Publishing House, Bucharest, 2004.
  9. POCATILU, P. Software Security Testing, Informatica Economica Journal, Vol. IX, No. 4(36), 2005, ISSN 1453-1305, pp. 78-82.
  10. TARHINI, A.; Z. ISMAIL; N. MANSOUR. Regression Testing Web Applications, ICACTE ’08. International Conference on Advanced Computer Theory and Engineering, 2008, 20-22 Dec. 2008, pp. 902-906.
  11. MURLEWSKI, J.; J. WOJCIECHOWSKI; B. SAKOWICZ; A. NAPIERALSKI. Comprehensive Approach to Web Applications Testing and Performance Analysis, 9th Int. Conf. – The Experience of Designing and Appl. of CAD Systems in Microelectronics, 2007, CADSM ’07, 19-24 Feb. 2007, pp. 429-431.
  12. GODEFROID, P.; P. DE HALLEUX; A. V. NORI; S. K. RAJAMANI; W. SCHULTE; N. TILLMANN; M. Y. LEVIN. Automating Software Testing Using Program Analysis, Software IEEE, Vol. 25, No. 5, Sept.-Oct. 2008, pp. 30-37.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.