Art. 09 – Vol. 21 – Nr. 1 – 2011

Ion Ivan
ionivan@ase.ro
Cristian Ciurea
cristian.ciurea@ie.ase.ro
Sorin Vinturis
sorin.vinturis@yahoo.com
Academia de Studii Economice, Bucureşti

Rezumat: Se definesc aplicaţiile de scrolling şi se stabilesc cerinţele de calitate pentru ele. Se prezintă etapele ciclului de realizare a aplicaţiilor de scrolling şi se analizează conţinutul digital existent în cadrul acestor aplicaţii. Aplicaţiile de scrolling sunt proiectate ca aplicaţii informatice orientate spre cetăţean. Se identifică tipurile de erori care apar în procesul de dezvoltare a aplicaţiilor de scrolling şi se descriu cauzele care conduc la apariţia acestora. Se defineşte obiectivul autotestării ca proces de control şi corecţie totală. Se implementează metrici pentru evaluarea efectelor produse de erorile apărute în procesul de dezvoltare şi autotestare a aplicaţiilor de scrolling.

Cuvinte cheie: scrolling, autotestare, calitate, procese

Introducere: Dezvoltarea aplicaţiilor de scrolling porneşte de la ideea de a oferi un conţinut, cu ajutorul căruia persoanele ce accesează astfel de aplicaţii să soluţioneze probleme, să atingă obiectivul pentru care au efectuat accesarea.

Se consideră o problemă P formată din subproblemele P₁, P₂, …, P_n cu P_i ∩ P_j = Ф, i, j = 1..n. Fiecare subproblemă  P_i are şi o parte concentrată, asociată cu un text TS_i de lungime LS_i şi un text extenso TE_i de lungime LE_i cu LE_i >> LS_i.

Se defineşte o formă de prezentare a problemei P, alcătuită din două părţi, prima parte conţinând textele TS₁, TS₂, …, TS_n simultan, iar cea de-a doua componentă conţinând textul TE_j selectat, ca în figura 1.

Structura aplicaţiei din figura 1 include două componente, respectiv A şi B, în cadrul cărora se află conţinutul digital reprezentat de textele TS1, TS2, …, TSn şi textul TEj selectat. Textul TSi reprezintă rezumatul textului TEj, fără a fi obligatoriu ca TSi să fie inclus în TEj  (TSi TEj). Conţinutul digital al aplicaţiei de scrolling din figura 1 este dat de reuniunea conţinuturilor digitale din componentele A şi B, respectiv C = A U B, cu condiţia ca A ∩ B ≠ Ø. Conţinutul digital se structurează astfel încât traversarea lui să se bazeze pe reguli acceptate, în număr cât mai restrâns.

Aplicaţia de scrolling este oportună atunci când n este suficient de mare, astfel încât TS₁, TS₂, … TS_n să permită:

–      prezenţă simultană;

–      suficientă informaţie care să permită selectarea textului extenso fără multe elemente repetitive, ci textul selectat să fie exact cel căutat;

–      elementul de scrolling să permită referirea tuturor elementelor din mulţimea textelor scurte şi o bună raportare pe submulţimi direct accesibile.

Scrolling-ul presupune:

–      o submulţime formată din k elemente care fac obiectul referirii directe;

–      o mulţime formată din n elemente, unde n>>k, ce sunt disponibile în procesul de referire.

În prima componentă apar elementele TS₁, TS₂, … TS_k. Pe măsură ce se derulează procesul de scrolling se va deschide accesul la textele TS_x, TS_x+1, …, TS_x+k, cu x + k ≤ n.

În aplicaţiile uzuale TS_i sunt imagini la dimensiuni reduse, în timp ce TE_i sunt aceleaşi imagini, dar la dimensiuni normale.

În figura 2 se prezintă o aplicaţie de scrolling conţinând fotografii reprezentative din domeniul sporturilor extreme, respectiv X-treme Skyflyer.

Aplicaţia de scrolling din figura 2 prezintă un conţinut digital format din poze de diferite dimensiuni. În partea stângă se află pozele la dimensiuni reduse, iar în partea dreaptă se afişează aceleaşi poze, dar la dimensiuni normale.

Se consideră poza Pl cu dimensiunile reduse l₁ şi l₂ şi poza PL cu dimensiunile normale L₁ şi L₂, unde L₁>>l₁ şi L₂>>l₂. Cele două poze sunt ortogonale dacă l₁ * l₂ < 0,75* L₁ * L₂, adică aria dreptunghiului reprezentat de prima poză este mai mică decât 75% din aria dreptunghiului reprezentat de cea de-a doua poză.

În alte aplicaţii, se prezintă la nivelul TS_i elemente care concentrează informaţii referitoare la entităţi complexe, precum coperţi de reviste, imagini de produse, imagini de persoane, iar TE_i reprezintă conţinutul efectiv al revistei sau descrierea completă a produsului sau prezentarea persoanei, astfel încât să existe acces la toate informaţiile de interes legate de respectiva persoană.

Aplicaţia de scrolling presupune existenţa unei cantităţi mari de informaţie, I, care trebuie afişată într-o suprafaţă mică, S, limitată de dimensiunile ecranului calculatorului. De regulă, se verifică situaţia în care I >> S. Suprafaţa S conţine textele TS₁, TS₂, …, TS_n simultan, iar la click pe unul din acest texte se afişează textul TE_j selectat, reprezentând o parte din informaţia I. Pe măsură ce se accesează un alt TS_i, se afişează o altă parte din informaţia I. Tranziţia de la un element TS_i la altul pentru afişarea unui text TE conduce la a considera aplicaţia de scrolling sub forma unui automat finit foarte simplu.

Un automat finit se reprezintă cu ajutorul diagramei de stări, dată sub forma tabelului de tranziţie dintr-o stare în alta.

Conform reprezentării din tabelul 1, automatul finit trece din starea 2 în starea 3 în urma declanşării condiţiei 2. De asemenea, automatul finit trece din starea  i  în starea k prin aplicarea condiţiei j. În cazul aplicaţiei de scrolling, condiţiile sunt reprezentate de selectarea unui element TS_i prin click efectuat de utilizator, iar stările sunt date de textele TS₁, TS₂, …, TS_n.

Prezentarea Power Point este aplicaţie de scrolling, deoarece permite vizualizarea unui slide selectat dintr-o mulţime de slide-uri disponibile în partea stângă a ecranului. În figura 3 se prezintă modalitatea de vizualizare a unei prezentări Power Point.

Conform reprezentării din figura 3, elementele TS₁, TS₂, …, TS₁₁ sunt reprezentate de cele 11 slide-uri, afişate în miniatură în partea stângă, iar TE este reprezentat de slide-ul selectat.

Vizualizează articolul complet