Art. 02 – Vol. 21 – Nr. 1 – 2011

Dezvoltarea preliminară a modelului LibEval de evaluare a calităţii bibliotecilor on-line

Alexandru Balog
alexb@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI, Bucureşti

Rezumat: În această lucrare se prezintă cercetările realizate în dezvoltarea modelului LibEval de evaluare a calităţii bibliotecilor on-line. În scopul dezvoltării modelului LibEval s-a aplicat o metodologie cadru de dezvoltare, testare şi validare a modelului. Accentul este pus pe dezvoltarea preliminară a modelului prin definirea conceptuală a modelului, identificarea dimensiunilor şi criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare au fost utilizate în experimentarea modelului prin desfăşurarea unei anchete pe bază de chestionar. Se descriu rezultatele preliminarii ale anchetei şi rezultatele obţinute din analiza statistică a datelor.

Cuvinte cheie: bibliotecă on-line, bibliotecă digitală, model de evaluare, evaluarea calităţii, scală de măsurare, anchetă bazată pe chestionar.

Introducere: Bibliotecile sunt parte integrantă a sistemului naţional informaţional şi instituţii de importanţă strategică în societatea informaţională, prin asigurarea accesului la informaţii de orice tip. În ultimul deceniu s-au întreprins numeroase acţiuni şi au fost utilizate resurse importante pentru dezvoltarea bibliotecilor on-line care pot fi accesate prin sisteme de tehnologia informaţiei şi de telecomunicaţii, în special prin Internet.

Pornind de la biblioteca tradiţională şi până la biblioteca virtuală, întâlnim biblioteca electronică, biblioteca hibrid, biblioteca digitală. Aceste noţiuni au în vedere procesele de organizare şi utilizare a unui conţinut informaţional (existent sau nu într-o structură instituţională) şi se condiţionează reciproc. Până la un anumit punct, putem vorbi de un conţinut semantic asemănător [7], [11], [30]. Delimitări conceptuale privind tipurile de biblioteci şi caracteristicile acestora apar în numeroase lucrări de specialitate pe plan internaţional, dar şi în lucrări ale specialiştilor români.

În studiul de faţă atribuim conceptului “bibliotecă on-line” o semnificaţie mai largă, şi anume: prin utilizarea denumirii “bibliotecă on-line” se are în vedere includerea oricărui tip de bibliotecă la care accesul utilizatorului la resursele şi serviciile bibliotecii este on-line, prin Internet. În acest context, denumirea “bibliotecă on-line” este apropiată de alţi termeni utilizaţi frecvent în lucrările de specialitate (“bibliotecă virtuală” şi “bibliotecă digitală”). Ca urmare, în funcţie de contextul specific din conţinutul studiului, se va utiliza una din denumirile mai sus menţionate care se potriveşte cel mai bine contextului.

În vreme ce discuţiile despre biblioteci digitale, sub diverse denumiri au început încă din anii ‘60, abia pe la mijlocul anilor ‘90 au demarat cu adevărat cercetarea, dezvoltarea şi practica din domeniul bibliotecilor digitale. Pe plan internaţional s-au depus eforturi semnificative pentru dezvoltarea bibliotecilor digitale. Totuşi aceste eforturi s-au concentrat mai mult pe dezvoltarea infrastructurii tehnologice şi de telecomunicaţii şi a standardelor care să permită funcţionarea din punct de vedere tehnic a bibliotecilor digitale. Mai recent, eforturile s-au orientat pe dezvoltarea conţinutului digital. Mai puţină atenţie a fost acordată aspectelor privind evaluarea bibliotecilor digitale, a modului în care acestea facilitează accesul la informaţii şi satisfac nevoile de informare şi aşteptările utilizatorilor privind calitatea serviciilor furnizate de biblioteci.

După cum constată Saracevic [26], într-un deceniu s-au construit mii de biblioteci digitale în diferite forme, care funcţionează din punct de vedere operaţional şi de asemenea în fiecare an apar proiecte de cercetare în acest domeniu. Punctul slab este totuşi evaluarea. Mai mult, după cum observă Zhang [34], în comparaţie cu numărul în continuă creştere a proiectelor referitoare la bibliotecile digitale, calitatea acestora este insuficient studiată şi raportată.

Încă din 1999, Amos Lakos (citat de Bertot în [8]) a utilizat expresia „culture of assessment” („cultura evaluării”) în contextul necesităţii bibliotecilor de a dezvolta şi de a susţine strategii de evaluare coerente referitoare la furnizarea resurselor şi a serviciilor de bibliotecă. Lakos şi Phipps [20] au definit „cultura evaluării în biblioteci” astfel: un mediu organizaţional în care deciziile se bazează pe date, iar serviciile sunt planificate şi furnizate astfel încât să maximizeze impactul şi rezultatele pozitive pentru clienţi şi grupurile interesate. „Cultura evaluării” există în organizaţiile în care personalul doreşte să cunoască rezultatele pe care le obţine şi modul în care aceste rezultate sunt în legătură cu aşteptările clienţilor. Misiunea, valorile şi structurile organizaţiei sprijină acest comportament care este focalizat pe performanţă şi învăţare (adaptat din [20]). În lucrarea menţionată, autorii au susţinut că este necesar ca bibliotecile să îşi creeze o cultură organizaţională în care evaluarea să fie o componentă cheie pentru a înţelege relaţia (interacţiunea) utilizatorilor cu biblioteca. „Cultura evaluării” presupune că serviciile de bibliotecă sunt evaluate permanent astfel încât să accelereze îmbunătăţirea continuă şi satisfacerea necesităţilor bibliotecii şi a utilizatorilor.

Din perspectiva managerială, este necesar să se dezvolte noi metode şi abordări pentru evaluarea calităţii şi performanţelor bibliotecilor on-line, inclusiv adoptarea referenţialelor de evaluare din alte discipline (de ex.: marketing, calitate software, interacţiunea om-calculator, management strategic, ş.a.).

În acest context, articolul de faţă prezintă cercetările realizate în scopul dezvoltării unui model de evaluare a calităţii bibliotecilor on-line. Articolul este structurat după cum urmează. În secţiunea 2, sunt trecute în revistă cercetările reprezentative privind evaluarea bibliotecilor (cadre de lucru, metode şi modele de evaluare). În secţiunea 3, se prezintă etapele metodologiei de dezvoltare, testare şi validare a modelului LibEval şi se descriu detaliat paşii parcurşi şi rezultatele etapei de dezvoltare. În final, articolul cuprinde secţiunea de concluzii.

Vizualizează articolul complet

Concluzii: În decursul ultimilor ani bibliotecile on-line au cunoscut o dezvoltare importantă datorită utilizării sistemelor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. În comparaţie cu numărul în continuă creştere a bibliotecilor digitale operaţionale şi a proiectelor referitoare la bibliotecile digitale, calitatea acestora este insuficient studiată şi raportată. „Cultura evaluării” presupune că serviciile de bibliotecă sunt evaluate permanent astfel încât să accelereze îmbunătăţirea continuă şi satisfacerea necesităţilor bibliotecii şi a utilizatorilor.

În articolul de faţă s-au prezentat cercetările realizate în dezvoltarea modelului ierarhic LibEval de evaluare a calităţii bibliotecilor on-line. În scopul dezvoltării modelului LibEval s-a aplicat o metodologie cadru de dezvoltare, testare şi validare a modelului. Accentul a fost pus pe dezvoltarea preliminară a modelului prin definirea conceptuală a modelului, identificarea dimensiunilor şi criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare au fost utilizate în experimentarea modelului prin desfăşurarea unei anchete pe bază de chestionar. S-au descris rezultatele preliminarii ale anchetei şi rezultatele obţinute din dezvoltarea iniţială a instrumentului de măsurare.

Mulţumiri

Cercetările prezentate în această lucrare au fost finanţate din Programului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (PN II) contractul nr. 11012/2007, proiectul „Evaluarea calităţii şi performanţelor bibliotecilor on-line (LibEval)”. Proiectul s-a realizat în perioada 2007-2010 de consorţiul format din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), Universitatea din Bucureşti (UB) şi Biblioteca Academiei Române (BAR).

Mulţumesc partenerilor din proiect Conf. univ. dr. Erich Agnes şi Ing. Ciortan Cristi pentru efortul deosebit în realizarea proiectului şi implicarea directă în colectarea datelor pe baza chestionarului. Mulţumesc domnului Prof. univ. dr. Ivan Ion de la Academia de Studii Economice pentru sprijinul preţios acordat proiectului în realizarea anchetei bazate pe chestionar în scopul experimentării şi validării finale a modelului LibEval.

BIBLIOGRAFIE:

  1. AGOSTI, M.; N. FERRO; E. A. FOX; M. A. GONCALVES; B. Towards a Reference Quality Model for Digital Libraries. First International Workshop on Digital Libraries Foundations, Vancouver, British Columbia, Canada, June 23, 2007.
  2. AGOSTI, M., N. FERRO; E. A. FOX; M. A. GONCALVES. Modelling DL Quality: a Comparison between Approaches: the DELOS Reference Model and the 5S Model. Second DELOS Conference on Digital Libraries, 5-7 Dec. 2007, Pisa, Italy.
  3. BALOG, AL. Aspecte metodologice privind dezvoltarea modelului de măsurare a calităţii serviciilor publice on-line (E-ServEval). Revista Română de Informatică şi Automatică vol. 18, nr. 2, 2008, pag. 15-30.
  4. BALOG, AL. şi colectiv. Evaluarea calităţii şi performanţelor bibliotecilor on-line (LibEval). Contract 11012/2007, Faza 5 – Experimentarea şi demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii modelelor şi metodelor de evaluare, decembrie 2010.
  5. BALOG, AL. Dezvoltarea şi testarea unui model ierarhic de evaluare a calităţii bibliotecilor on-line. Revista Română de Interacţiune Om-Calculator, 2011 (transmis spre publicare).
  6. BALOG, AL.; PEREŢEANU. Cercetări privind evaluarea calităţii şi performanţei bibliotecilor on-line. Revista Română de Informatică şi Automatică vol. 18, nr. 2, 2008, pag. 43-54.
  7. BANCIU, D. Biblioteca virtuală. În: Probleme de informare şi documentare, 1997, vol. 31, nr. 1-2, p. 122-124.
  8. BERTOT, J. C. Libraries and Networked Information Services: Issues and Consideration in Measurement. Performance Measurement and Metrics Vol. 5, No. 1, 2004, pp. 11-19.
  9. COSTELLO, A. B.; J. W. OSBORNE. Best Practices in Exploratory Factor Analysis, Practical Assessment, Research and Evaluation vol. 10, no. 7, pp.1-9.
  10. DELONE, W. H., E. R. The DeLone and McLean model of information systems success: a ten-year update. Journal of Management Information Systems vol. 19, no. 4, pp. 9-30.
  11. ERICH, A.: Biblioteca digitală: calea de transfer dinspre biblioteca tradiţională spre biblioteca virtuală. Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării, Anul 3, nr. 2, 2007.
  12. FUHR, N.; P. HANSEN; M. MABE; A. MICSIK. Digital Libraries: A Generic Classification and Evaluation Scheme. ECDL’01: Proc. of the 5th European Conference on Research and Advanced Technology for Digital Libraries, London, UK, Springer-Verlag, pp. 187-199.
  13. FUHR, N.; G. TSAKONAS et al. Evaluation of digital libraries. Int’l Journal on Digital Libraries, vol. 8, no. 1, 2007, pp. 21-38.
  14. GONÇALVES, M. A.; B. LAGOEIRO; E. A. FOX; L. T. What is a Good Digital Library? A Quality Model for Digital Libraries. Information Processing & Management, vol. 43, no.5, pp. 1416-1437.
  15. HAIR, J. F.; W. C. BLACK; B. J. BABIN; R. E. ANDERSON; R. L. Multivariate Data Analysis. 6th ed., Prentice Hall, 2006.
  16. IVAN, I., A. SANDU; D. MILODIN; C. LUGOJI. Orthogonally based digital content management applicable to projects-bases. Informatica Economică 13, no. 3, 2009, pp. 140-152.
  17. JENG, J. Usability Assessment of Academic Digital Libraries: Effectiveness, Efficiency, Satisfaction, and Learnability. Libri , Vol. 55, 2005, pp. 96-121.
  18. KYRILLIDOU, M.; S. GIERSCH. Developing the DigiQUAL Protocol for Digital Library Evaluation. JCDL ’05, June 7-11, 2005, Denver, Colorado, USA.
  19. KYRILLIDOU, M.; F. HEATH; C. COOK; B. THOMPSON. DigiQUALä: A Digital Library Evaluation Service. Research paper presented at the 7th Northumbria Int. Conf. on Performance Measurement in Libraries and Information Services (PM7), 13-16 August 2007, South Africa.
  20. LAKOS, A.; S. PHIPPS. Creating a Culture of Assessment: A Catalyst for Organizational Change. portal: Libraries and the Academy, Vol. 4, No. 3, 2004, pp. 345-361.
  21. MARCHIONINI, G. Evaluating digital libraries: a longitudinal & multifaceted view. Library Trends, vol.49, no. 2, 2000, pp. 304-333.
  22. MOREIRA, B.L.; M. A. GONÇALVES; A. H. F. LAENDER; E. A. FOX. 5SQual – A Quality Assessment Tool for Digital Libraries. JCDL07: Proc. of the 7th ACM/IEEE-CS Joint Conference on Digital Libraries, 2007. p. 513.
  23. NICHOLSON, S. A conceptual framework for the holistic measurement and cumulative evaluation of library services. Journal of Documentation vol. 60, no. 2, 2004, pp.164-182.
  24. PARASURAMAN, A.; V. A. ZEITHAML; A. MALHOTRA. E-S-QUAL : A Multiple-Item Scale for Assessing Electronic Service Quality. Journal of Service Research nr. 7, 2005, pp. 213-233.
  25. PETER, S.; W. DELONE; E. MCLEAN. Measuring information systems success: models, dimensions, measures, and interrelationships. European Journal of Information Systems, vol. 17, 2008, pp. 236-263.
  26. SARACEVIC, T. Digital library evaluation: toward an evolution of concepts. Library Trends vol. 49, no. 3, 2000, pp. 350-369.
  27. SARACEVIC, T. Evaluation of Digital Libraries: An Overview. In: Agosti,M., Fuhr, N. (eds): Notes of the DELOS WP7 Workshop on the Evaluation of Digital Libraries. Padova, Italy, http://dlib.ionio.gr/wp7/workshop2004_program.html.
  28. SARACEVIC, T.; P. B. KANTOR. Studying the value of library and information services. Part II. Methodology and taxonomy. Journal of The American Society of Information Science vol.48, no.6, 1997, pp. 543-563.
  29. STRAUB, D.; M. C. BOUDREAU; D. GEFEN. Validation Guidelines for IS Positivist Research. Communications of the Association for Information Systems, vol. 13, 2004, pp. 380-427.
  30. TÎRZIMAN, E. Biblioteca digitală – o încercare de definire. In : “Curier: revistă de cultură şi bibliologie”. Târgovişte: Biblioteca “Ion Heliade-Rădulescu”, an XII, nr. 1-2(22-23), 2005, pp. 28-30.
  31. TSAKONAS, G.; C. PAPATHEODOROU. Analyzing and Evaluating Usefulness and Usability in Electronic Information Services, Journal of Information Science, Vol. 32(5), 2006, 400-419.
  32. TSAKONAS, G.; C. PAPATHEODOROU. Exploring usefulness and usability in the evaluation of open access digital libraries. Information Processing and Management vol. 44, 2008, pp. 1234-1250.
  33. XIE, H. Evaluation of digital libraries: Criteria and problems from users’ perspectives. Library and Information Science Research vol. 28, no. 3, 2006, pp. 433-452.
  34. ZHANG, Y. Developing a holistic model for digital library evaluation. Journal of the American Society for Information Science and Technology vol.61, no.1, 2010, pp. 88-110

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.

| Designed by ICI București
© Copyright 2008-2023, All Rights Reserved