Pornind de la progresele conceptuale din domeniul analizei serviciilor și al integrării inteligenței artificiale (AI) în ecosistemele bibliotecare, prezentul articol propune o cercetare empirică ce abordează relația dintre analiza serviciilor și utilizarea AI în biblioteci, considerând această relație drept un factor definitoriu pentru evoluția bibliotecilor ca sisteme de servicii împuternicite de tehnologii emergente bazate pe AI. Fundamentată pe cadrele teoretice ale Logicii Dominante a Serviciilor și ale Științei Serviciilor, cercetarea investighează rolul soluțiilor bazate pe AI în facilitarea co-creării valorii prin servicii culturale accesibile, incluzive și orientate către utilizator. Studiul analizează percepțiile actorilor relevanți în cadrul proiectului Horizon Europe SHIFT (MetamorphoSis of cultural Heritage Into augmented hypermedia assets for enhanced accessibility and inclusion). Cadrul analitic propus este unul multidimensional, structurat pe patru dimensiuni (curatoriere, accesibilitate, incluziune și storytelling digital) și valorifică date colectate de la profesioniști din biblioteci, muzee și alte organizații similare din domeniul patrimoniului cultural. Prezenta lucrare argumentează existența unei tranziții sistemice către servicii bazate pe date și împuternicite de AI, care conduc la îmbunătățirea regăsirii informațiilor, dezvoltarea interfețelor adaptive și creșterea nivelului de implicare a utilizatorilor prin mediere narativă digitală. Principalele rezultate indică faptul că platformele asistate de AI funcționează ca mecanisme integrative ce completează infrastructurile tradiționale de gestionare a colecțiilor și de regăsire a informațiilor, facilitând servicii personalizate, acces contextualizat și 48 Revista Română de Informatică și Automatică, Vol. 36, nr. 2, 47-62, 2026 http://www.rria.ici.ro inovare continuă a serviciilor. În acest context, articolul oferă o perspectivă coerentă asupra cosistemelor de servicii, prin corelarea analizei serviciilor cu inteligența artificială, contribuind la evoluția instituțiilor de patrimoniu cultural către sisteme de servicii reziliente, incluzive și scalabile, cu relevanță practică atât pentru dezvoltarea teoretică, cât și pentru proiectarea serviciilor culturale digitale de nouă generație.