Tehnologia realității virtuale (RV) a devenit tot mai răspândită în educația inginerească, însă, în majoritatea mediilor educaționale, lipsesc dovezi privind acceptarea acestei tehnologii de către studenți și avantajele sale educaționale. Studiul a evaluat modul în care elevii de liceu au experimentat prima lor lecție de realitate virtuală despre ingineria mediului, axată pe dezinfecția apei prin radiații cu ultraviolete (UV), în cadrul unei școli de vară universitare. Cercetarea a utilizat un design pre-post cu măsurători repetate pentru a colecta date de la 35 de elevi de liceu, care au completat chestionare privind așteptările, încrederea în învățare, motivația și interesul înainte de lecție. După experiența VR, participanții au evaluat utilitatea sistemului, ușurința în utilizare, valoarea percepută a învățării, sentimentul de prezență, implicarea, satisfacția, nivelul de înțelegere autoevaluat. Statisticile descriptive și coeficientul alfa Cronbach au fost utilizate pentru evaluarea consistenței interne, testele neparametrice au fost folosite pentru compararea datelor pre-post, iar corelațiile Spearman au fost utilizate pentru examinarea relațiilor dintre constructe și schimbările raportate de participanți. Elevii au apreciat lecția ca fiind utilă, cu o valoare educațională ridicată și cu capacitatea de a le menține atenția. Analiza constructelor investigate a indicat că participanții au evaluat experiența mai favorabil după sesiune comparativ cu perioada anterioară acesteia, însă analiza pe subgrupuri de gen nu a evidențiat diferențe semnificative.