Ingineria documentară

Deoarece informaticienii concep documentaţiile după propria lor logică, o nouă meserie, ingineria documentară, trebuie să fie interfaţa cu utilizatorii.
Adesea, documentaţia apare ca părintele sărac al aplicaţiei. Documentaţia se află mai rar la originea problemelor grave, dar ea produce neplăceri, fără a mai lua în considerare costurile de întreţinere. Pregătirea unei documentaţii lizibile şi complete trebuie să se sprijine pe un scop pedagogic.
La firma SLIGOS s-au pus bazele unui nou domeniu, ingineria documentară. Punctul lor de plecare: utilizatorul şi logica acestuia. Obiectivul: transterul de cunoştiinţe. Aceste principii au fost ilustrate de UAP si de Crédit Lyonnais.
În acest mare grup bancar planul “ELAN” înseamnă punerea la punct a unei informatici individuale, în rețea, suportul unei gestiuni îndreptate spre vînzare. Prima consecinţă: consilierii comerciali şi cei care au contacte cu clientela nu se mai mulţumesc să vîndă; înarmați cu instrumente software ei însoțesc faza de producţie. Şi aceasta într-un mediu caracterizat prin explozia de produse bancare, care necesită asimilarea de noi cunoştiințe. Din fericire, aceşti profani ai domeniului informaticii dispun de un aliat în cadrul Direcţiei centrale de prelucrare a operaţiunilor şi informaticii (DCTI) şi Departamentul procedurilor comerciale şi administrative (DPCA). […]

(Debas, D. – L’inginerie documentaire; în: Le Monde Informatique, nr. 455, 5 mai 1991)

Traducere
Brîndușa Truşcă
Institutul de Cercetări în Informatică

Vizualizează materialul complet

COORDONATELE PENTRU CITAREA ACESTUI MATERIAL SUNT URMĂTOARELE:
Brîndușa Truşcă, Ingineria documentară (traducere după L’inginerie documentaire, de Debas, D.; în: Le Monde Informatique, nr. 455, 5 mai 1991), Revista Română de Informatică şi Automatică (Romanian Journal of Information Technology and Automatic Control), ISSN 1220-1758, vol. 1(3-4), pp. 81-82, 1991.