Speech delivered at the Workshop on R&D in I&TC

Ion Iliescu
The President of Romania

În primul rând, aş dori să felicit Academia Română şi să mulțumesc Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în organizarea acestei reuniuni privind o problemă deosebit de importantă în ziua de azi: societatea informațională. Această problemă are legătură cu programul naţional, elaborat anul trecut – Strategia națională a României privind integrarea în Uniunea Europeană – care este legată, la rândul ei, de Strategia naţională pentru dezvoltarea societăţii românești şi a economiei româneşti în următorii 20-25 de ani. Toate acestea se încadrează în planul general al dezvoltării societăţii informaţionale, ca etapă postindustrială a dezvoltării civilizaţiei contemporane, un plan elaborat în mai multe direcţii generale. Astfel, este vorba de direcţii spre integrare pe plan regional, continental şi mondial, de direcții spre generalizarea întregului fenomen şi a tuturor proceselor – politic, economic, social, tehnologic – şi, de asemenea, de direcţia diversificării, dar a unei diversificări unitare.

În acest proces de integrare, fiecare naţiune are posibilitatea de a supune dialogului internaţional propriul patrimoniu, propria dezvoltare. Toate aceste programe au fost dezvoltate mai întâi la scară națională. Statele Unite au fost primele care au elaborat ideile privind noua etapă de dezvoltare a societăţii informaţionale. La începutul anilor ’80, a existat un plan național japonez privind dezvoltarea societăţii informaţionale. Profesorul Yoneji Masuda a publicat un asemenea program. Apoi, au apărut asemenea programe naţionale în țările Europei. Astfel, există un foarte bun program național francez. Pe de altă parte, Germania a realizat cel mai bun program în domeniul telecomunicaţiilor şi, totodată, a pus la punct cele mai bune tehnologii în acest domeniu. Şi, în sfârşit, există programul Uniunii Europene.

Aţi pomenit despre activitatea din ultimul an, care a condus la realizarea acestui program, la Strategia privind integrarea în Uniunea Europeană. Pornind de pe aceste baze, Comisia naţională*, special constituită, a elaborat această Strategie naţională ca pe un răspuns la oferta europeană, la strategia adoptată la reuniunea la nivel înalt de la Essen, ce a fost propusă țărilor asociate. Am început cu următoarele puncte principale: mai întâi, desigur cu cel referitor la programele generale de restructurare şi reorganizare a economiei și societății noastre, pentru a pune bazele unei noi legislații, ale unor noi instituții şi noi structuri, ale unor mecanisme ale economiei de piață moderne, precum şi pentru a folosi întregul echipament tehnologic, care ar urma să sprijine acest program social, economic şi politic. Printre factorii pe care i-ați enumerat, ați pomenit şi despre expresia unei voințe politice, despre hotărârea societății româneşti şi a forțelor politice româneşti de a acționa în această direcţie. lar noi considerăm că, în pofida disputelor şi a concurenței politice, caracteristice în noul context democratic al dezvoltării societăţii româneşti, este vorba despre o mare realizare. Există un consens general în privința sprijinului ce trebuie acordat efectuării unei asemenea munci de elaborare la scară națională, pentru că aceasta nu este numai problema unui singur partid sau a unui guvern anume, ci este vorba despre perspectivele societății româneşti pentru mai multe generaţii. Deci, toate forțele politice urmează să se implice în acest efort național de integrare a dezvoltării României în dezvoltarea general-europeană, având drept bază ideea societății informaţionale ca nouă şi principală infrastructură în această nouă direcţie de dezvoltare a civilizaţiei. Aceasta a fost ideea principală.

În legătură cu această Strategie există o nouă orientare sugerată de Comisia naţională*, o orientare ce se adresează, în special, generaţiei tinere, întrucât este vorba despre perspectivele de dezvoltare, iar problema cea mai importantă este cum să pregătim noua generație pentru acest nou stadiu al civilizaţiei. Aţi vorbit despre şcoală şi ați pomenit despre rolul şcolii în acest nou stadiu de dezvoltare, despre ideea unui program MULTILIMBAJ, în patru limbaje, ce va fi sprijinit de toate instituţiile societăţii noastre. Am avut asemenea dezbateri cu participarea reprezentanţilor Academiei, Ministerului Învăţământului şi Educaţiei, Ministerului Tineretului şi Sportului, care vor organiza, de asemenea, propriile lor reuniuni şi cu participarea reprezentanților Ministerului Culturii şi ai asociaţiilor şi diverselor uniuni ale artiştilor. Iniţiativa se bazează pe ideea elaborării programului celor patru limbaje. Președintele Academiei a vorbit despre limba, cultura şi civilizaţia naţională ca fiind contribuţiile şi ofertele noastre la acest dialog, pe multiple planuri, în cadrul integrării europene. În al doilea rând, trebuie avute în vedere mijloacele de comunicare și s-a avansat ideea ca fiecare tânăr, fiecare cetăţean să învețe cel puţin două limbi străine, de largă circulație. În al treilea rând, se pune problema utilizării computerelor şi a tehnologiilor informaționale. Şi, în al patrulea rând, este vorba de arte. Toate acestea trebuie să ţină cont de faptul că noul nivel de civilizaţie este determinat şi este caracterizat de tendinţa de a sintetiza.

Civilizaţia a apărut în istorie o dată cu procesele de diviziune a muncii, iar primul stadiu ai civilizaţiei a fost determinat de apariţia primei mari diviziuni a muncii, de apariția agriculturii şi, apoi, de separarea, de diviziunea între munca fizică şi cea intelectuală. De domeniul muncii intelectuale ţin ştiinţa şi creația, creaţia tehnică şi cea artistică. lar această dezvoltare a diviziunii este un element al aprofundării cunoaşterii şi al eficienței activității omului şi a societății în ansamblu. Acum, în acest stadiu al “celui de-al treilea val” – după cum a apreciat Toffler această nouă etapă postindustrială a civilizaţiei – există o nouă tendință de integrare, exprimată prin activităţile inter- şi multidisciplinare de cercetare, şi creaţie și prin sinteza dezvoltării naţionale, interconectată şi integrată într-o unică dezvoltare generală. Pornind de la această idee a sintezei, în această nouă etapă de dezvoltare se poate vedea integrarea activităţilor care erau considerate drept neeconomice, fără legătură cu venitul național şi cu potenţialul economic național – arta, cultura. Or, cultura şi arta – creativitatea – sunt acum interconectate la activitatea economică. Din acest motiv, limbajul artelor este unul din instrumentele de comunicaţie, pe de o parte, dar şi de înglobare, pe care-l cunoaşte procesul de dezvoltare a creativității naționale, ce a avut loc de-a lungul secolelor, dar care se desfăşoară şi în momentul de față, pe de altă parte. Deci, acestea sunt principalele idei şi domenii de activitate la nivel naţional pe care noi le considerăm integrate. Și, după cum spuneați în
intervenţia dumneavoastră, domeniile amintite sunt interconectate la aceste principale idei ale dezvoltării, ale cooperării internaționale, menite a promova societatea informaţională. Din acest motiv, vă felicit pentru această întâlnire. Vă mulțumesc.

View full text

CITE THIS PAPER AS:
Ion Iliescu, Speech delivered at the Workshop on R&D in I&TC, Romanian Journal of Information Technology and Automatic Control, ISSN 1220-1758, vol. 6(2), pp. 11-12, 1996.

________________________________________________

* The Commission for the Elaboration of the National Strategy for Romania`s accession to the European Union.