Solution of the Processes Allocation Problem in the Context of Parallel Architectures by Means of Genetic Algorithms

Math. Cristina Geangălă
University of Bucharest

Abstract: Performanţele unui program paralel, executat pe o arhitectură cu o topologie bine definită, depind în mare măsură de o bună plasare a proceselor componente pe procesoarele fizice existente. Această repartizare ce trebuie făcută, în general, de către programator este, de cele mai multe ori, dependentă de aplicaţia în sine şi de calculatorul utilizat.
În cazul unor sisteme ce conțin un număr mare de procesoare, controlul lor este dificil, prin urmare, definirea de către utilizator a modului de amplasare poate conduce la soluţii mult diferite de cea optimă. Acesta a fost motivul pentru care s-au căutat algoritmi care să realizeze o alocare automată, în acest fel obținându-se și portabilitatea programelor pe calculatoare cu diverse arhitecturi. Articolul de față formulează problema alocării proceselor şi investighează algoritmii genetici ca metodă potențial disponibilă în rezolvarea acesteia.

Keywords: proces, procesor, repartizare optimală, alocare automată, algoritmi genetici, modele paralele pentru algoritmi genetici.

View full text

CITE THIS PAPER AS:
Cristina Geangălă, Solution of the Processes Allocation Problem in the Context of Parallel Architectures by Means of Genetic Algorithms, Romanian Journal of Information Technology and Automatic Control, ISSN 1220-1758, vol. 6(3), pp. 59-63, 1996.