Rezultatele anchetei efectuate la sfîrşitul anului 1990 de către Institutul de Cercetări Inovatoare Aplicative din Bochum, cu privire la stadiul fabricaţiei integrate cu calculatorul au evidenţiat că marea majoritate a experţilor germani au exprimat aprecieri favorabile. Numai 9% dintre cei chestionaţi au apreciat că se obțin rezultate mai slabe decit se preconizau, 90% văd posibilităţi de îmbunătăţire a competitivităţii. Ca argumente s-au invocat transparenţa proceselor uzinale, o mai mare siguranţă în planificare şi, ca urmare, o mai bună respectare a termenelor, o calculație mai exactă a costurilor. Greutățile care apar la introducerea sistemelor CIM sînt subaprecierea necesarului de timp, calificarea insuficientă, necuantificarea efectelor. În planificarea dezvoltării s-a evidenţiat cerința unui Know-How din timp. În ce priveşte calificările necesare introducerii CIM, pe primul loc se află cunoștințele legate de structurile şi procesele uzinale. De asemenea, s-a evidenţiat lipsa de transfer a experienţei către noii utilizatori. Independent de concluziile studiului efectuat, specialiştii elveţieni au elaborat propriile linii directoare, referitoare la CIM, cuprinse într-o broşură care descrie conceptul CIM şi modul de realizare a unui proiect CIM, clasificînd premizele abordării, atît pentru utilizator, cît şi pentru ofertantul de CIM.
(after COMPUTERWORLD SCHWEIZ no. 17/91)
Translation:
Dumitru Petre Popescu
The Institute for Research in Informatics
CITE THIS MATERIAL AS:
Dumitru Petre Popescu, O linie directoare pentru CIM (A guideline to CIM), (translation after COMPUTERWORLD SCHWEIZ, no. 17/91), Romanian Journal of Information Technology and Automatic Control, ISSN 1220-1758, vol. 2(1), pp. 73-74, 1992.