Art. 06 – Vol. 26 – Nr. 4 – 2016

STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI CU PRIVIRE LA APARATELE
DE MARCAT ELECTRONICE FISCALE

Dragoş Cătălin Barbu
dragos.barbu@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Folosirea tehnologiei a fost adesea privită ca un instrument major pentru a reduce efortul administrativ şi costurile de conformare, din perspectiva administraţiilor fiscale şi a contribuabililor. O ipoteză de bază în ceea ce priveşte reducerea costurilor este disponibilitatea unei infrastructuri adecvate care să permită adoptarea largă a progreselor tehnologice. O altă condiţie necesară pentru a obţine o mai mare eficienţă este adoptarea unei strategii mai ample care plasează dispozitivele fiscale într-un cadru de automatizare, care ar aduce beneficii pentru guvern, administraţia fiscală, precum şi pentru comunitatea de afaceri.

Cuvinte cheie: standarde, reglementări, dispozitive fiscale, aparate de marcat electronice fiscale.

Introducere: 

În general, scopul acţiunilor de reformă, fie de politică sau de administrare este de a îmbunătăţi conformitatea voluntară, de a reduce diferenţele fiscale, de a creştere colectarea veniturilor şi de a mări eficienţa administrativă. Toate eforturile de reformă sunt însoţite de estimări ale rezultatelor aşteptate, astfel metodele de măsurare a impactului reformelor trebuie să fie dezvoltat pentru a evalua rezultatele.

Unele administraţii fiscale au pus în aplicare comunicarea la distanţă cu dispozitive, fie prin utilizarea de reţele de telefonie mobilă sau prin intermediul unor reţele cu valoare adăugată de procesare a tranzacţiilor. Această abordare ar permite obţinerea de informaţii în mod periodic, de obicei peste noapte sau, la fel ca în schemele mai ambiţioase propuse de unele administraţii, în timp real, adresându-se astfel obligaţia de raportare în timp util.

Ordonanţa nr. 91/2014 aduce importante modificări în domeniul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale printre care şi faptul că toate casele comercializate în România vor trece
printr-un proces de avizare care să certifice respectarea noilor condiţii impuse de lege.

La adoptarea ordonanţei 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, conform notei de fundamentare s-a avut în vedere necesitatea combaterii în regim de maximă urgenţă a fraudei fiscale, a asigurării unei mai bune monitorizări a activităţii operatorilor economici care desfăşoară livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii, direct către populaţie.

Vizualizează articolul complet

În vederea realizării supravegherii şi monitorizării aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici au obligaţia de a asigura conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF.

În acest scop, ANAF va emite, până la 01 februarie 2018, procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale.

Concluzii: O reducere a diferenţei de TVA este de obicei percepută ca o măsură de încredere a unei îmbunătăţiri a conformităţii operatorilor economici. Cu toate acestea, în absenţa unor măsuri regulate şi coerente a diferenţei de venituri estimate de către o autoritate a statului, o creştere a raportului de colectare a TVA-ului la colectarea taxelor de ansamblu poate fi considerată cel puţin o premisă a îmbunătăţirii conformităţii.

Administraţiile fiscale care au adoptat strategii de îmbunătăţire a conformităţii au încercat să încorporeze colectarea informaţiilor ca o componentă cheie şi un proces automat în rutina de zi cu zi a operatorilor economici afectaţi. Înglobarea informaţiilor colectate privind tranzacţiile în mod automat şi independent de acţiunile contribuabilului se consideră ca o creşte a calităţii şi a fiabilităţii informaţiilor, în comparaţie cu înregistrarea normală bazată pe documente ale tranzacţiilor.

Această lucrare a fost sprijinită din proiectul de cercetare Program Nucleu 701/2016.

BIBLIOGRAFIE

  1. AINSWORTH, R. T.: Sales Suppression as a Service. Boston School of Law, Law and Economics Research Paper No. 14-24, 2014, June 4.
  2. AINSWORTH, R. T.: Zappers & Phantom-Ware: A Global Demand for Tax Fraud Technology. Boston School of Law Working Paper No. 08-20, 2008, June 23 .
  3. BERTELSMANN ATIFTUNG, B.: Bulgaria Country Report. Gütersloh: Bertelsmann Stiftung, 2016.
  4. IMF, W. P.: Electronic Fiscal Devices – An Empirical Study of their Impact on Taxpayer Compliance and Administrative Efficiency. International Monetary Fund, 2015.
  5. Innovation, R.: Out of the shadows Sales tax fraud prevention with fiscal compliance technology. White Paper, 2014.
  6. OECD: Electronic Sales Suppression: A threat to tax revenues. Organisation for Economic Cooperation and Development, 2013.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.