joi , 18 octombrie 2018
roen

Art. 04 – Vol. 26 – Nr. 4 – 2016

ASPECTE ALE SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE ÎN ROMÂNIA. EVOLUŢIE ŞI TENDINŢE

Mihaela Tomescu
mtomescu@ici.ro
Dragoş Nicolau
dragos@ici.ro
Daniel Savu
dsavu@ici.ro
Ion Alexandru Marinescu
ionut@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Încă de la sfârşitul deceniului 1980, omenirea este martoră obiectiv la dezvoltarea, diversificarea şi răspândirea fără precedent a instrumentelor hardware şi software pentru procesarea, stocarea şi vehicularea datelor. Ţinând cont de mutaţiile decisive (prezente până mai ieri doar în imaginaţia vizionarilor) survenite în urma acestei revoluţii tehnologice – nu doar în plan social, economic, ştiinţific etc., ci şi în comportamentul individului – se poate vorbi de instalarea, pe tot mai mult din cuprinsul planetei, a Societăţii Informaţionale (o dovadă clară în acest sens, dacă mai era nevoie, este plasarea comunicaţiilor electronice în bandă largă printre priorităţile principale la nivel mondial, încă din a doua jumătate a anilor 1990). În România se depun eforturi susţinute în domeniul infrastructurii, al echipamentelor software şi al normativelor pentru implementarea şi dezvoltarea societăţii bazate pe informaţie, simultan cu cele dedicate sincronizării tehnice, operaţionale şi legislative cu Uniunea Europeană şi cu restul ţărilor lumii. Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte aspecte ale dezvoltării şi tendinţelor de evoluţie ale Societăţii Informaţionale în România.

Cuvinte cheie: Societate Informaţionalǎ, e-Guvernare, Administraţie Publicǎ, acces la Internet.

Introducere: 

Odată cu răspândirea şi uşurarea accesului la un calculator personal – fenomene apărute la sfârşitul deceniului 1980 – s-a inaugurat o nouă eră şi anume cea în care stocarea şi procesarea datelor încetează a mai fi atribuite exclusiv agenţiilor guvernamentale, companiilor mari sau centrelor de calcul şi devin bunuri tehnologice la îndemâna publicului larg. Astfel, la domiciliul cetăţeanului se poate regăsi un calculator personal, de dimensiuni comparabile cu acelea ale unei lăzi frigorifice, însă cu putere de procesare superioară celei ale mainframe-urilor specializate de la sfârşitul deceniului 1970. Anul de trecere între deceniile sus-menţionate[1] înseamnă ieşirea din perioada de „clasicism informatic” (cea a sistemelor informatice tradiţionale, concentrate în câteva centre specializate de mari dimensiuni şi dedicate practic în totalitate aplicaţiilor pur ştiinţifice) şi intrarea în noua epocă a miniaturizării şi a comunicaţiilor prin reţea, adică înseamnă inaugurarea erei „democratizării informatice”. Acest nou început istoric este bazat pe accesul practic universal la stocarea, procesarea, răspândirea şi tot mai mult – în ultimele două decenii mai cu seamă, datorită apariţiei mediilor de dezvoltare a aplicaţiilor informatice în diverse limbaje de programare – la crearea informaţiei (incluzând naşterea unor tot mai diverse direcţii de aplicare a tehnologiei informaţiei).

Concluzii: 

Schimbările survenite în ultimile trei decenii – tehnologice, sociale, economice, comportamentale – permit să se discute despre instalarea ireversibilă a Societăţii Informaţionale, a cărei evoluţie cunoaşte patru jaloane:

  • calculatorul personal, ceea ce face ca unitatea de procesare-stocare să înceteze de a mai fi un dispozitiv de instituţie/companie şi să devină, treptat, un bun de larg consum;
  • Internetul, îmbogăţit spectaculos prin dezvoltarea sistemelor de baze de date, a mecanismelor multimedia, a aplicaţiilor de tip blog/site de socializare (datorită cărora individul nu mai este doar consumator ci devine nestingherit creator şi diseminator de informaţie) şi de tip sit bancar/comercial;
  • comunicaţiile mobile;
  • Cloud Computing.

Vizualizează articolul complet

În Societatea Informaţională apar şi se diversifică noi profesiuni, noi sectoare economice, noi paradigme în organizarea şi conducerea activităţilor productive, comerciale sau de servicii. În ceea ce priveşte dialogul cibernetic există trei entităţi principale: agenţiile guvernamentale/instituţiile publice, mediul de afaceri şi individul – fiecare dezvoltând comunicări atât inter-entităţi cât şi intra-entitate. Având în vedere că informatizarea mediului de afaceri cunoaşte o dinamică spontană, informatizarea instituţiilor publice devine un subiect cu atât mai arzător, fără aceasta dezvoltarea procesului general de informatizare văzându-se pusă faţă în faţă cu un major handicap.

Explicaţia este simplă: informatizarea serviciilor publice constituie un excepţional câştig de timp, de viteză cu care se procesează informaţie tot mai complexă, de bani – din moment ce interacţiunea mediu de afaceri/individ cu mecanismele statului rămâne o componentă intactă a existenţei sociale. Informatizarea instituţiilor publice oferă noi valenţe de dinamism interacţiunii transfrontaliere (stat la stat sau stat la mediu de afaceri), ceea ce constituie un atu într-o lume tot mai deschisă, tot mai globalizată, tot mai integrată politic şi economic în structuri supra-statale de cooperare.

BIBLIOGRAFIE

  1. United Nations Public Administration Network: Dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei în secolul XX, http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/undpadm/unpan041460.pdf;
  2. EU eGovernment Benchmark Report, 2011;
  3. European Commission – eGovernment in Romania, January 2015;
  4. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_bde15b_h&lang=en;
  5. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_ci_in_en2&lang=en;
  6. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_r_broad_h&lang=en;
  7. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_bde15b_e&lang=en;
  8. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tin00067&plugin=1;
  9. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tin00111&plugin=1;
  10. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_bde15ei&lang=en;
  11. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_bde15ei&lang=en;
  12. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_bde15ei&lang=en;
  13. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_bde15ei&lang=en;
  14. Didraga, O.; Brandas, C.: Comparative Study on E-Government Indicators between Romania and the European Union. Informatica Economică vol. 19, no. 1/2015;
  15. EGDI e-Government development index – Indicatorul de dezvoltare a e-Guvernării;
  16. United Nations, UN E-Government Survey 2014. E-Government for the Future We Want, ISBN: 978-92-1-123198-4, United Nations New York, http://unpan3.un.org/egovkb/Portals/egovkb/Documents/un/2014-Survey / EGov_Complete_Survey-2014.pdf;
  17. OSI – Online Service Index – Indicatorul serviciilor on-line;
  18. HCI – Human Capital Index – Indicatorul capitalului uman;

TII – Telecommunication Infrastructure Index – Indicatorul infrastructurii de telecomunicaţii.

[1] United Nations Public Administration Network – „Dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei în secolul XX” – http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/un-dpadm/unpan041460.pdf

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.