vineri , 14 decembrie 2018
roen

Art. 02 – Vol.26 – Nr. 2 – 2016

SPAŢIUL CIBERNETIC – NOUL CÂMP DE LUPTĂ

Victor Vevera
victor.vevera@gmail.com

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Spaţiul cibernetic se caracterizează prin lipsa frontierelor, dinamism şi anonimat, generând deopotrivă oportunităţi de dezvoltare a societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere, dar şi riscuri la adresa funcţionării.

Războiul cibernetic constituie cea mai complexă şi multilaterală formă de atac asupra informaţiilor, în vederea dobândirii  superiorităţii  informaţionale. Scopul  principal  al  acestuia constă  în  asigurarea separării conducerii centrale a statului, scop vizat de instituţii şi cetăţeni.

O bună apărare în domeniul cibernetic face ca ameninţările să fie gestionabile, în măsura în care riscurile reziduale par în mare parte acceptabile, în mod similar ameninţărilor clasice.

Cuvinte cheie: spaţiu cibernetic, război informaţional, securitate cibernetică, cultura de securitate cibernetică.

Introducere

Pe parcursul ultimilor 20 de ani, tehnologia informaţiilor s-a dezvoltat deosebit de mult. De la un instrument administrativ pentru optimizarea proceselor de birou, aceasta reprezintă acum un instrument strategic al industriei, administraţiei şi armatei.

Prin „spaţiu cibernetic” înţelegem întreaga lume virtuală (spre exemplu Internetul), în care trebuie să includem şi calculatoarele independente (neconectate cu altele), dar şi fiecare bit de informaţie existent pe diverse tipuri de medii de stocare: fixe sau detaşabile, fizice sau virtual.

Spaţiul cibernetic se caracterizează prin lipsa frontierelor, dinamism şi anonimat, generând deopotrivă oportunităţi de dezvoltare a societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere, dar şi riscuri la adresa funcţionării acesteia (la nivel individual, statal şi chiar cu manifestare transfrontalieră).

Alături de beneficiile incontestabile pe care informatizarea le induce la nivelul societăţii moderne, aceasta introduce şi vulnerabilităţi, astfel că asigurarea securităţii spaţiului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, mai ales la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării de politici coerente în domeniu.

Până în prezent, cei mai periculoşi actori în domeniul cibernetic sunt tot statele-naţiuni. În pofida unor capabilităţi ofensive aflate din ce în ce mai mult la dispoziţia reţelelor criminale care ar putea să fie folosite în viitor şi de actori non-statali precum teroriştii, spionajul şi sabotajul de înaltă sofisticare în domeniul cibernetic, aceştia au în continuare nevoie de capabilităţile, hotărârea şi raportul cost-beneficii ale unui stat-naţiune.

O bună apărare în domeniul cibernetic face ca aceste ameninţări să fie gestionabile, în măsura în care riscurile reziduale par în mare parte acceptabile, în mod similar ameninţărilor clasice.

Vezi tot articolul

BIBLIOGRAFIE

  1. CHUI, M.; MANYIKA, J.; KUIKEN, S. V.: What executives should know about open data. In: McKinsey Quarterly, January, 2014. https://digitalstrategy.nl/files/2014.01-H-Whatexecutives-should-know-about-open-data.pdf
  2. PROVOST, F.; FAWCETT, T.: Data science and its relationship to big data and data-driven decision making. In: Big Data, 1(1), 2013, pp. 51-59. http://www.researchgate.net/profile/Tom_Fawcett/publication/256439081_Data_Science_and_its_relationship_to_Big_Data_and_datadriven_decision_making/links/02e7e5228cce561fd4000000.pdf
  3. O’NEIL, C.; SCHUTT R.: Doing Data Science: Straight Talk from the Frontline, O’Reilly Media,Inc.2013.http://cdn.oreillystatic.com/oreilly/booksamplers/9781449358655_sampler.pdf
  4. DAVENPORT, T. H.; PATIL, D. J.: Data scientist: The sexiest job of the 21st century. În: Harvard Business Review, oct. 2012. https://hbr.org/2012/10/data-scientist-the-sexiest-job-ofthe-
    21st-century/
  5. MEIJER, E.; KAPOOR, V.: The responsive enterprise: Embracing the hacker way. In: Communications of the ACM, 57(12), 2014, pp. 38-43.
  6. EUROPEAN COMMISSION: Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions – Towards a thriving data-driven economy. COM(2014) 442, 2.7.2014. http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/dae/document.cfm?doc_id=6210
  7. TERADATA: The virtuous circle of data – Engaging employees in data and transforming your business. Teradata White Paper, 2014.
  8. BRYNJOLFSSON, E.; HITT, L. M.; KIM, H. H.: Strength in numbers: How does datadriven decision making affect firm performance? MIT – Sloan School of Management and University of Pennsylvania – Operations & Information Management Dept, 22.04.2011. http://papers.ssrn.com/sol3/Delivery.cfm/SSRN_ID1968725_code1376648.pdf?abstractid=1819486&mirid=1
  9. LOSHIN, D.: Data Governance for Big Data Analytics: Considerations for Data Policies and Processes. Data Informed, 12.02.2013. http://data-informed.com/data-governance-for-bigdataanalytics-considerations-for-data-policies-and-processes/
  10. WLADAWSKY-BERGER, I.: Data-Driven Decision Making: Promises and Limits, 27.09.2013. http://blogs.wsj.com/cio/2013/09/27/data-driven-decision-making-promises-andlimits/
  11. CORRIGAN, D.: Integrating and governing big data, IBM White Paper, 2013. https://www.950.ibm.com/events/wwe/grp/grp037.nsf/vLookupPDFs/Integrating_Governing_BigData/$file/
    Integrating_Governing_BigData.pdf
  12. GANDOMI, A.; HAIDER, M.: Beyond the hype: Big data concepts, methods, and analytics.
    In: International Journal of Information Management, 35(2), 2015, pp. 137-144. http://ac.elscom/S0268401214001066/1-s2.0-S0268401214001066-main.pdf?_tid=f28bfe04-7bc1-11e5a2a4-00000aacb35e&acdnat=1445851043_78a530da1a1bc187fa3c2f31bf7ffa5e
  13. DEMCHENKO, Y.; DE LAAT, C.; MEMBREY, P.: Defining architecture components of the Big Data Ecosystem. In Proceedings of the International Conference on Collaboration Technologies and Systems (CTS), mai 2014, IEEE, pp. 104-112.
    http://uazone.org/demch/papers/bddac2014-bd-ecosystem-archi-v05.pdf
  14. PÄÄKKÖNEN, P.; PAKKALA, D.: Reference Architecture and Classification of Technologies, Products and Services for Big Data Systems. În: Big Data Research, 2015. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2214579615000027
  15. HASHEM, I. A. T.; YAQOOB, I.; ANUAR, N. B.; MOKHTAR, S.; GANI, A.; KHAN, S. U.: The rise of “big data” on cloud computing: review and open research issues. In: Information Systems, 47, 2015, pp. 98-115. http://umexpert.um.edu.my/file/publication/00001293_117865.pdf
  16. SULLIVAN, J.; ESCARAVAGE, J.; GUERRA, P.: The Cloud Analytics Reference Architecture: Harnessing Big Data to Solve Complex Problems, Booz Allen Hamilton White paper. McLean, VA, SUA, 2014. http://www.boozallen.com/media/file/the-cloud-analyticsreference-architecture-vp.pdf

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.