joi , 18 octombrie 2018
roen

Art. 02 – Vol. 25 – Nr. 4 – 2015

NIVELUL DE DIGITALIZARE AL GUVERNĂRII ELECTRONICE ÎN ROMÂNIA

Monica ANGHEL
monica.anghel@ici.ro

Andrei NEAGOE
andrei.neagoe@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Lucrarea abordează problema digitalizării serviciilor publice electronice (G2C – government to Citizen) la nivel naţional, atât din perspectiva cetăţeanului – utilizator al acestor servicii, cât şi din perspectiva managerilor publici din cadrul instituţiilor administraţiei publice centrale responsabile cu implementarea serviciilor menţionate.

Cuvinte-cheie: digitalizare, e-Guvernare, proiecte la scară largă, Comisia Europeană, G2C.

Introducere

În contextul actual al societăţii contemporane – al societăţii informaţionale – în contextul emergenţei unei noi decade a secolului XXI, a unei noi extinderi geografice a Uniunii Europene (Croaţia, 2014), a schimbării paradigmelor politice şi a balanţei de puteri, tot mai multe aspecte ale vieţii cetăţeneşti, dar şi ale vieţii personale, sunt acum informatizate/digitalizate şi realizate cu ajutorul dispozitivelor electronice.

Astfel, luând în considerare aceste premise, putem afirma că prezenţa cotidiană a serviciilor electronice a condus la construirea unei noi ordini sociale ce a creat la rândul său o generaţie de cetăţeni familiarizaţi cu serviciile şi operaţiunile societăţii informaţionale – aşa-numiţii „digital natives”[1].

Prin restrângerea ariei de cercetare, considerăm că este concludentă efectuarea prezentului studiu care relevă importanţa e-serviciilor în societatea contemporană românească care încearcă totodată să dezbată problema aşa-numitului „digital-divide” – gap-ul de cunoştinţe IT ce se regăseşte, din păcate, în procentaj majoritar în rândul cetăţenilor români.

Conform Digital Agenda Scoreboard[2] – „Raportul asupra gradului de utilizare a internetului şi aptitudinile digitale ale românilor” – reiese un aspect îngrijorător, având în vedere faptul că doar 43% din populaţia ţării utilizează internetul în mod regulat (cel puţin o dată pe săptămână), ceea ce reprezintă un scor deosebit de scăzut, dacă luăm în considerare media UE de 70% !!!

Ca urmare, se impune în acest domeniu oportunitatea realizării unei analize aprofundate a situaţiei şi previzionarea unei posibile situaţii viitoare pe baza celor analizate anterior.

[1] http://workdesign.co/2012/02/digital-natives-a-tech-savvy-generation-enters-the-workplace/;

[2] https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/RO%20internet%20use_0.pdf;

Concluzii

În esenţă cercetarea de faţă are la bază atât multiplele iniţiative ale Comisiei Europene pentru promovarea Pieţei Digitale Unice/Agendei Digitale, cât şi studiile efectuate în cadrul populaţiei din România, cu accentuarea studiului şi intervievărilor efectuate în cadrul administraţiei publice centrale naţionale, responsabile cu implementarea Directivei Serviciilor/Agendei Digitale în România.

Totodată, se iau în considerare şi cele două sondaje efectuate ce analizează nivelul implementării e-Guvernării în România, din perspectiva societăţii civile, dar şi din perspectiva managerilor publici responsabili cu implementarea procedurilor de e-Guvernare.

Astfel, se poate afirma că deşi România se află încă la începutul drumului spre digitalizarea efectivă şi eficientă a serviciilor publice oferite de agenţiile şi autorităţile administraţiei publice central şi locale, politicile şi iniţiativele legislative ale Uniunii Europene au încurajat utilizarea mijloacelor online şi au promovat TIC în societatea românească, fapt demonstrat prin numărul persoanelor ce accesează site-urile administraţiei publice naţionale.

Vizualizează articolul complet

Bibliografie

  1. ***, Borderless eGuvernare services for Europeans: 6th European Ministerial Conference. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.
  2. ***, Cele 16 inițiative ale CE pentru Piața Unică Digitală a e-Uniunii. În Comunicaţii Mobile. Revista afacerilor telecom @ Mobile Media, Ediţia 131, Bucureşti, aprilie-mai 2015, ISSN: 1454-6949.
  3. ***, Connecting Europe Facility: building a Digital Single Market. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.
  4. ***, e-CODEX: making access to justice easier across borders. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.
  5. ***, eGuvernare and the Digital Agenda for Europe. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.
  6. ***, e-Guvernare Interoperability: Guide. United Nations Development Programme with the support of IBM, ORACLE, ISBN: 978-974-13-1616-8.
  7. ***, epSOS: better access to healthcare abroad. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.
  8. BANCIU, D.: e-Romania – structura informaţională pentru procesul de guvernare. La: Conferinţa IDG România „e-Guvernare – perspective şi necesităţi”, Ediţia a II-a, Bucureşti 30 Septembrie 2009.
  9. BANCIU, D.: Info-chioşc: prima punere în practică a conceptului de e-Guvernare. În: PC World, nr. 5, pp. 66-67, Bucureşti, 2002.
  10. BANCIU, D.; MANDA, C.: Strategia de realizare a unui sistem de informare în administraţie, În: Tribuna Economică, Economie şi Administraţie Locală, nr.7, pp. 3-5, Bucureşti, 1996.
  11. SANDU, L.: “Ce schimbări poate produce Agenda Digitală pentru România”. În: Market Watch, nr. 176/15 iunie-15 iulie 2015, ISSN: 1582-7232.
  12. *** Să înţelegem politicile Uniunii Europene – Europa 2020: Strategia de creştere a Europei. Studiu al Direcţiei Generale Comunicare din cadrul Comisiei Europene, Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, ISBN 978-92-79-23972-4, 2013.
  13. Site-ul Agendei Digitale pentru România (ADR) [on-line]. Disponibil la: http://digitalagenda.ro/.
  14. Site-ul Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR) [on-line]. Disponibil la: http://www.aadr.ro/.
  15. Site-ul Centrului pentru Dezvoltare Internaţională al Universităţii Harvard [on-line]. Disponibil la: http://www.hks.harvard.edu/centers/cid.
  16. Site-ul Departamentului de Ştiinţă şi Tehnologie al Guvernului statului Gujarat, India [on-line]. Disponibil la: http://dst.gujarat.gov.in/.
  17. Site-ul Digital Agenda Scoreboard [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/digital-agenda-scoreboard.
  18. Site-ul OCDE – Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică [on-line]. Disponibil la: http://www.oecd.org/.
  19. Site-ul oficial al Comisiei Europene privind Directoratul General Rețele de Comunicaţie, Conţinut şi tehnologie – DGCONNECT [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/dgs/connect/en/content/dg-connect.
  20. Site-ul oficial al Comisiei Europene pentru sinteze ale legislației UE [on-line]. Disponibil la: http://europa.eu/legislation_summaries/information_society/strategies/si0016_ro.htm.
  21. Site-ul oficial al Comisiei Europene pentru Strategia Europa 2020 [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm.
  22. Site-ul oficial al Comisiei Europene pentru Strategia Europa 2020, secţiunea privind Planul European de acţiuni de e-Guvernare 2011-2015 [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/european-eGuvernare-action-plan-2011-2015.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.