Revista Română de Informatică și Automatică – ICI București
UN MODEL ALGEBRIC PENTRU CONCEPTUL DE INFORMAȚIE SEMANTICĂ
Roman Chirilă
roman.chirila@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Rezumat: Lucrarea de faţă propune o definiţie pentru conceptul de informaţie semantică. Astfel, deşi este un concept necantitativist, în sensul lui Carnap, acest concept poate fi totuşi definit în maniera definiţiei Frege-Russell dată numărului natural. De asemenea, prin axiomele spaţiilor topologice de deschidere, respectiv, închidere (Rasiowa-Sikorski), definiţia propusă poate fi extinsă şi în domeniul logicilor neextensionale.
Cuvinte cheie: propoziţie, informaţie, echivalenţă, clasă de echivalenţă, spaţiu topologic, algebră booleană.
Introducere
Lucrarea de faţă are ca obiect conceptul de informaţie semantică [1]. Cu toate că este un concept necantitativ, în sensul lui R. Carnap, el se pretează totuşi la o definiţie exactă şi la un tratament logic adecvat. Definiţia propusă trebuie înţeleasă ca o alternativă la teza lui Hintikka potrivit căreia „despre un enunţ dat se poate spune cât de multă informaţie de suprafaţă transmite, pe când se observă uşor că în mod obişnuit nu există o metodă recursivă pentru a calcula cantitatea de informaţie de adâncime pe care o poartă un enunţ.” [2, p. 174].
Pe de altă parte, să observăm că niciunul dintre conceptele asociate conceptului de informaţie semantică nu este un concept cantitativ şi, deci, aceste concepte asociate nu pot fi apreciate nici ele în termeni de „mult” şi „puţin”, ceea ce nu le face mai puţin precise, sau mai puţin operaţionale din punct de vedere logic.
Concluzii
Din materialul prezentat în prezenta lucrare, se pot trage cel puţin două concluzii principale:
- deşi nu este un concept cantitativ, în sensul clasificării lui Carnap, conceptul semantic de informaţie poate fi definit în maniera definiţiilor prin abstracţie, iniţiate în matematică de către G. Frege (a se vedea definiţia Frege-Russell dată numărului natural);
- astfel definit, conceptul de informaţie semantică îşi păstrează calitatea de purtător de adevăr. Este ceea ce îl distinge de conceptul cantitativ de informaţie din informatică şi ştiinţa calculatoarelor. În plus, s-a dovedit faptul că definiţia propusă permite o extindere a definiţiei iniţiale, prin introducerea spaţiilor topologice corespunzătoare informaţiei de suprafaţă şi informaţiei de adâncime (J. Hintikka). Astfel extins, conceptul de informaţie semantică devine operaţional şi în domeniul logicilor neextensionale.
BIBLIOGRAFIE
- CARNAP, R.: Introduction to Semantics, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1961.
- HINTIKKA, J.: Inferenţă, informaţie şi adevăr, în Epistemologie, orientări contemporane, (trad. I. Pârvu), Editura Politică, Bucureşti, 1974, pp. 142-213.
- CARNAP, R.: Philosophical Foundations of Physics, Basic Books, Inc. Publishers, New York, London, 1966.
- LUKASIEWICZ, J.: The Equivalential Calculus, în Jan Lukasiewicz, Selected Works (ed. by L. Borkowski), North-Holland Publishing Company; PWN Warszawa, 1970, pp. 250-277.
- RASIOWA, H.; SIKORSKI, R.: The mathematics of Metamathematics, PWN Warszawa, 1963.
- BRIDGMAN, P. W.: The Logic of Modern Physiscs, The Macmillan Company, New York, 1951.
- COHEN, M.; NAGEL, E.: An Introduction to Logic and Scientific Method, Routledge & Kegan Paul LTD, London, 1972.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.