INTERNETUL ÎN SPRIJINUL MANAGEMENTULUI INSTITUȚIILOR DIN CULTURĂ
Bogdan-Emil STROE
Bogdan.stroe@rotld.ro
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Romanian Top Level Domain Registry – RoTLD
Rezumat: În prezent trăim cu toţii într-o eră a societăţii informaţionale şi a Internetului care se află într-o dezvoltare continuă. Numărul oamenilor care se conectează la Internet se măreşte pe zi ce trece, iar accesul la Internet creşte rapid peste tot în lume. Astfel, ne confruntăm cu o tendinţă din ce în ce mai clară de transpunere a tuturor activităţilor în mediul virtual, de la socializarea între oameni, la mediul de afaceri, de comunicare sau de cercetare, care se desfăşoară online cu acces mult mai rapid la informaţie, până la modalităţi de petrecere a timpului liber, de exemplu prin televiziunea online sau bibliotecile digitale. Toate aceste lucruri sunt interconectate într-un cadru comun virtual şi global, denumit Internet, cu acces liber pentru oricine indiferent de localizarea în lume. Acest lucru se traduce într-o provocare pentru viitorul societăţii informaţionale şi al Internetului, unde toate entităţile şi persoanele trebuie să ţină pasul cu noile tehnologii pentru a fructifica anumite avantaje şi beneficii cum ar fi accesul rapid la informaţie, canale de comunicare mult mai rapide, transpunerea cât mai multor activităţi în mediul online (de exemplu, efectuarea plăţilor, cumpărături online, socializare, televiziune, comunicare la distanţă), accesul la servicii publice şi private, creşterea gradului de cunoaştere şi de informare continuă (publicaţii online, cărţi digitale, biblioteca digitală, ştiri online, etc.).
Cuvinte cheie: Internet, tehnologie, societate informaţională, management, cultură, management cultural, instituţii culturale, acces la informaţie, mediu virtual, afaceri online, socializare, comunicare, digital, avantaje, beneficii, servicii publice şi private, cunoaştere, informare continuă, e-learning.
Necesitatea managementului în instituţiile culturale
“Managementul în forma sa actuală, a apărut într-adevăr mai întâi în marile organizaţii economice. Ne-am dat însă curând seama că managementul este necesar în toate organizaţiile moderne, indiferent dacă acestea sunt sau nu economice. De fapt, am realizat că acesta este necesar, cu atât mai mult în organizaţiile care nu au un caracter economic, precum cele care nu urmăresc profilul financiar (aşa – zisul sector social sau în instituţiile de stat). Ele au nevoie de management tocmai pentru faptul că nu sunt supuse disciplinei impuse de câştig şi pierdere” – Peter F. Drucker: “Managing for the Future”, Dutton, New-York, 19921.
Instituţia culturală este un organism cultural care îşi desfăşoară activitatea în cadrul comunităţilor sociale moderne, are o structură organizatorică simplă, care are la bază factori de producţie culturală şi îşi propune să realizeze bunuri sau servicii (valori) pentru satisfacerea intereselor şi necesităţilor cultural-artistice.
Aşadar, instituţiile culturale se deosebesc de companiile private sau de alte organizaţii economice în primul rând prin structura organizatorică distinctă, unde are loc un proces intern bazat pe utilizarea unor resurse proprii şi/sau atrase (input) pentru realizarea unor produse sau servicii culturale pentru public şi nu numai (output).
Concluzii
Prin intermediul Internetului, instituţiile culturale se pot dezvolta din punct de vedere organizatoric prin prisma faptului că pot învăţa din experienţele altor instituţii naţionale sau internaţionale sau a altor societăţi cu care interacţionează în mediul online. Instituţiile culturale pot evalua mult mai eficient şi mai corect modul în care diverse categorii de informaţii sunt solicitate sau căutate într-o societate, după tipurile de căutări pe care le fac utilizatorii de la distanţă, prin programe speciale, astfel ştiind către ce anume să se adreseze pentru a veni în sprijinul şi în interesul utilizatorilor (de exemplu, Google analytics).
Instituţiile culturale pot ajunge la maximizarea şi eficientizarea rezultatelor şi minimizarea eforturilor prin utilizarea cât mai eficientă a Internetului, a know-how-ului şi cunoştinţelor disponibile online, a schimbului eficient şi corect de informaţii, a proiectelor, a parteneriatelor şi oportunităţilor care pot apărea online. Societatea culturală se dezvoltă la rândul ei prin Internet şi tehnologie, printr-o utilizare eficientă a beneficiilor rezultate în urma dezvoltării tehnologice contemporane şi moderne.
BIBLIOGRAFIE
- BREY, Ph.: Evaluating the Social and Cultural Implications of the Internet. University of Twente, Department of Philosophy, Netherlands, 2000.
- DIJK, J. van: The Network Society. Sage., 1999.
- DRUCKER, P. F.: Managing for the Future. Dutton, New-York, 1992.
- DRUCKER, P. F.: Managing the Non Profit Organization Bullerwork. Heinemann, 1990.
- DYSON, E.: Release 2.0. A design for living in the digital age. New York, Broadway Books, 1997.
- ESS. C.; SUDWEEKS, F.: Culture, Technology, Communication: Towards an Intercultural Global Village, New York, State University of New York Press, 2001.
- ORDONEZ, S.: Guidelines for Community Managers to have Cross-Cultural Fluency, 2011.
- RHEINGOLD, H.: The Virtual Community: Homesteading on the Electronic Frontier, revised edition. Cambridge: MIT Press, 2000.
- STROE, B.: Client Relationship Management in TLD Industry; Case study over the RoTLD – SAMRO Annual conference, Romania, 2014.
- TURKLE, S.: Life on the Screen: Idnetity in the Age of the Internet. New York, Simon & Schuster, 1995.
- ZACHERU, V.: Management în cultură. Editura Lutera International, Bucuresti, 2002.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.