Art. 01 – Vol. 24 – Nr. 4 – 2014

ACCESUL DESCHIS LA INFORMAŢIA DIGITALĂ – RESURSĂ ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE

Carmen Elena CÎRNU
carmen.cirnu@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Accesul deschis la informaţie reprezintă una dintre provocările societăţii moderne. Informaţia generează cunoaştere, iar crearea, acumularea şi exploatarea cunoaşterii constituie fundamentul expansiunii culturale şi sociale, precum şi cel al creşterii economice. În societatea în care cunoaşterea reprezintă principalul avantaj competitiv, a avea acces la informaţie şi a şti cum să utilizezi informaţia reprezintă sursă de putere.

Într-o astfel de ecuaţie se constată că există grupuri sociale mai avantajate cu acces mai facil la informaţie, în consecinţă la putere, iar managementul accesului la informaţie ridică o serie de probleme etice.

Scopul acestei lucrări este de a identifica noi mijloace pentru o mai corectă diseminare a cunoaşterii, iar accesul deschis la informaţia digitală poate reprezenta un factor esenţial în acest demers. Identificarea de noi canale de producere şi distribuire a cunoaşterii poate avea un impact major asupra societăţilor din zilele noastre. Accesul la informaţia digitală joacă un rol esenţial în această ecuaţie şi este necesară lărgirea spectrului de a vedea şi folosi informaţia digitală ca mijloc de a ajunge la cunoaştere, şi în consecinţă la putere. Accesul deschis la informaţia digitală ca şi componentă de bază a procesului de acces şi generare de cunoaştere, înţelegerea dinamicilor care stau în spatele său şi gradul de pregătire pentru utilizarea la capacitate maximă a beneficiilor acesteia reprezintă mecanisme ale unei mai corecte diseminări a cunoaşterii.

Cuvinte cheie: informaţie, informaţie digitală, cunoaştere, managementul cunoaşterii.

Întrucât potenţialul cognitiv uman reprezintă principalul factor în cadrul procesului de creare a cunoaşterii, sporirea capitalului uman rămâne o procupare majoră în actuala societate bazată pe cunoaştere. Pentru a contribui la progresul social şi economic, indivizi din toate păturile societăţii au nevoie de acces la cunoaştere relevantă. Accesul la informaţie şi implicit accesul deschis la informaţia digitală menţin acest cerc al achiziţiei şi creării de cunoaştere. Statele investesc astăzi în cercetare şi dezvoltare, dar şi în produse şi sisteme care să permită digitizarea şi accesul la informaţia digitală. De la aceste investiţii se aşteaptă nu doar să crească rata naţională de inovaţie, dar şi să garanteze avantaj competitiv naţiunilor care investesc mai mult decât altele în economia cunoaşterii, întrucât populaţia cu o educaţie mediocră întâmpină probleme în ceea ce priveşte rata scăzută a angajării şi aceasta influenţează economia în două moduri. În primul rând datorită probabilităţii scăzute a angajării, indivizii cu o educaţie mediocră e mai puţin probabil să participe în mod activ la acţiunile pieţei şi astfel să îşi aducă contribuţia la creşterea productivităţii. În al doilea rând există şanse mari ca cetăţenii care nu sunt integraţi în acţiunea pieţei să devină dependenţi de transferurile sociale.

Vizualizează articolul complet

Înţelese ca resurse economice imateriale, cunoştinţele sunt analizabile în diverse contexte disciplinare şi interdisciplinare. Astfel, de cercetarea surselor sau a formelor cunoaşterii se ocupă epistemologia, o analiză a specificului cunoaşterii ştiinţifice este realizată de filosofia ştiinţei, şi, mai nou, ştiinţele cognitive îşi propun o cercetare integrată asupra diverselor procese de cunoaştere. Aspectele de tip organizaţional sunt cercetate de sociologia cunoaşterii, epistemologia socială şi managementul cunoaşterii. Aspectele tehnologice sunt abordate de teoria informaţiei şi ştiinţele comunicării, iar economiei cunoaşterii îi revine cercetarea aspectelor comerciale, a relaţiei dintre cunoştinţe şi procesul economic.

[…]

Am încercat în această lucrare să punem într-o nouă perspectivă relaţia dintre informaţii, cunoștințe, cunoaştere şi actualele relaţii economice bazate pe acest nou tip de resurse. Digitizarea şi accesul deschis la informaţia digitală devin modalităţi de generare de cunoaştere, iar cunoaşterea devine factor de producţie şi principalul avantaj competitiv în economie.

BIBLIOGRAFIE

  1. ARROW, K. J.: The Economic Implication of Learning by Doing. Review of Economic Studies, No. 29, 1962, pp.155-173.
  2. BELLINGER, G.: Knowledge Management – Emerging Perspectives. www. outsights.com/ system/kmgmt/kmgmt.htm
  3. CÎRNU, C. E.: Educaţia virtuală ca modalitate de a asigura distribuirea etică a cunoaşterii. Teza de doctorat, Bucureşti, 2011.
  4. Collins Concise Dictionary, Australian Edition, 3rd Edition, Harper Collins, Sydney, 1995.
  5. CARLUER, F. R.: Management et economie du savoir. Ellipses, Paris, 2009, p.12.
  6. COHEN, W.; LEVINTHAL, D.: Absorptive Capacity: a New Perspective on Learning and Innovation, Administrative Science Quarterly, Vol. 35, 1990, pp. 128-152.
  7. DRUCKER, P.: Societatea post-capitalistă. Editura Image, Bucureşti, 1999.
  8. EAGLY, A. H.; KARAU, S. J.: Role congruity theory of prejudice toward female leaders. Psychological Review, Vol. 10, 2002.
  9. GILLIGAN, C.: In a different voice: Psychological theory and women’s development. Harvard University Press, Cambridge, 1982.
  10. GLAZER, R.: Marketing in an Information Intensive Environment: Strategic Implications of Knowledge as an Asset. Journal of Marketing, No. 55, 1991.
  11. LUKES, S.: Power: A radical view. Macmillian, London, 1974.
  12. MUNTEAN, M.; DĂNĂIAȚĂ, D.; MARGEA, C.: Managementul cunoştinţelor în societatea bazată pe cunoaştere. Revista Informatică Economică, nr. 2 (18), 2001.
  13. NONAKA, I.; TAKEUCHI, H.: The knowledge-creating company – how Japanese companies create the dynamics of innovation. Oxford University Press, Oxford, 1995
  14. POWELL, G. N.: Handbook of Gender and Work. Sage Publications, Thousand Oaks, 1999.
  15. ROSENER, J.: Ways women lead. Harvard Business Review, Nov .– Dec. 1990, pp.119-25.
  16. SCHEIN, V. E.: A global look at psychological barriers to women’s progress in management, Journal of Social Issues, Vol. 57, 2001.
  17. STIGLITZ, J.: Knowledge as a Global Public Good, in Kaul, I., Grunberg, I., Stern, M., (eds), Global Public Goods: International Cooperation in the 21st Century. Oxford University Press, 1999, pp. 308-325.
  18. STOENESCU, C.: Noua economie imaterială şi managementul cunoaşterii. Sfera Politicii, No. 145, 2010.
  19. TANNEN, D.: You just don’t understand. Virago, London, 1991.
  20. www.km-forum.org
  21. http://igsrnt1.er.usgs.gov/gils/pattern.html
  22. http://www.outsights.com/systems/kmgmt/kmgmt.htm#alb95

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.