marți , 21 august 2018
roen

Art. 04 – Vol. 24 – Nr. 2 – 2014

CONSIDERAŢII ASUPRA AGREGĂRII ÎN CLOUD A BAZELOR DE DATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Dragoş NICOLAU
dragos@ici.ro

Dragoş BARBU
dbarbu@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte un punct de vedere asupra transferării în Cloud a bazelor de date aparţinînd Administraţiei Publice. Operaţiunea are drept scop creşterea funcţionalităţii şi a fiabilităţii la introducerea şi regăsirea datelor, precum şi posibilitatea de a oferi utilizatorului (cetăţeanului) un acces unitar, agregat la date de interes din varii domenii administrative (civil, fiscal, locativ, automobilistic etc.).

Cuvinte cheie: Cloud computing, baze de date, administraţie publică, software ca serviciu, fiabilitate.

Introducere

În ultimii 5 ani, mai cu seamă, s-au depus eforturi şi s-au înregistrat progrese notabile în dezvoltarea şi răspândirea în practică a unei noi paradigme informatice: “Cloud Computing” (literal, înseamnă informatică localizată “în nori”). Este vorba despre un concept modern, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaţii, acces la informaţii şi stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea şi configuraţia fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii.

Serviciile Cloud se pot clasifica după cum urmează:

  • în funcţie de activitatea pusă la dispoziţie:
    • Software ca serviciu – Motor informatic la distanţă, care efectuează operaţiuni complexe spre a fi trimise la client;
    • Platformă ca serviciu – adică un Sistem de Operare care oferă suport de execuţie pentru diverse aplicaţii;
    • Infrastructură ca serviciu – spaţiu de depozitare pentru baze de date, fişiere etc.
  • în funcţie de modul de proprietate, avem variantele:
    • Cloud public;
    • Cloud privat;
    • Cloud hibrid;
    • Cloud comunitar.

Evident, plata serviciilor Cloud se facturează după durata de timp de utilizare, după mărimea spaţiului alocat, după banda de transmitere a datelor.

Conexiunea permanentă a utilizatorului la Internet a devenit foarte răspândită, astfel încât acum aproape toate resursele disponibile se pot plasa în Internet şi partaja, uneori chiar între utilizatori complet independenţi unii de alţii: software-ul (programele) şi datele / informaţiile sunt aduse din Internet pe calculatorul utilizatorului la cerere (on demand), ca şi cum ar fi vorba de servicii publice banale precum apa sau energia electrică.

Executarea aplicaţiilor de computer online în Internet, şi nu pe staţia de lucru (workstation) proprie, reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, urmaşă a celei din anii 1980, când s-a trecut de la mainframes la conceptul client-server. Dacă interfaţa pusă la dispoziţie de furnizorul (provider) de Cloud Computing este de bună calitate, atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi un expert în tehnologia şi infrastructura folosite. De exemplu, el nu mai trebuie să-şi actualizeze software-ul, deoarece aceasta se face central, la furnizor.

Cloud computing foloseşte noi metode de oferire şi consumare a serviciilor IT în Internet, servicii care de obicei pot fi dimensionate dinamic şi care includ resurse virtualizate. Este de fapt doar o posibilitate secundară, urmare a uşurinţei cu care se pot acum accesa toate serverele şi centrele de calcul interconectate prin intermediul Internetului.

Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziţie, de exemplu, aplicaţii comerciale standard; utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browser local, deoarece atât aplicaţia cât şi datele proprii ale utilizatorului sunt găzduite în Cloud, pe serverul furnizorului de servicii. În aceste condiţii, asigurarea confidenţialităţii şi drepturilor de acces la date în contextul Internetului atotprezent joacă un rol primordial.

Deseori, furnizorii de Cloud prevăd şi servicii suplimentare, consolidînd toate ofertele lor, pentru toţi clienţii lor, într-o singur loc (pagină sau site web). Ofertele comerciale trebuie în general să îndeplinească standardele de calitate cerute de clienţi, ca de ex. aşa numitele Service Level Agreements (SLA) şi altele. Cei mai mari furnizori din acest domeniu sunt companiile Microsoft, Salesforce, Skytap, HP, IBM, Amazon şi Google.

Tehnologia Cloud oferă avantaje:

  • sincronizarea datelor utilizatorului care foloseşte mai multe dispozitive legate la Cloud (de ex. un smartphone, o tabletă, un notebook, dar şi un PC) este simplificată;
  • documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicaţii web;
  • viteză de calcul şi capacitate de stocare sporite, dar fără investiţii în propria configuraţie;
  • datele nu pot fi furate, purtătorul de date nu se poate defecta etc.

… şi incumbă dezavantaje:

  • e necesară o legătură la Internet rapidă şi stabilă;
  • securitatea necesară a datelor din cloud poate prezenta probleme şi poate produce neîncrederea utilizatorilor;
  • situaţia legală este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu află nici măcar în ce ţară sau în ce ţări (!) se află serverele care îi găzduiesc datele sale.

Propunerea pe care se axează acest articol are în vedere următoarea situaţie:

  • utilizatorul intră de pe orice fel de terminal (calculator public, laptop personal, telefon celular, tabletă etc., de unde accesează propriul Navigator de Internet;
  • utilizatorul încarcă pagina portalului Administraţiei Publice, interfaţă de unde trimite interogări cu grad crescut de complexitate către baza de date, rezidentă acum în Cloud şi cuprinzînd informaţii variate şi interconectate.

Vizualizează articolul complet

Concluzii

Elementul inovator rezidă în cercetarea condiţiilor de realizare a unei capabilităţi funcţionale crescute pentru sistemele de date de mari dimensiuni, exploatând avantajele mecanismelor de lucru ale Tehnologiei Cloud. Ulterior, e posibilă investigarea interoperabilităţii cu sisteme Cloud ale Administraţiilor Publice sau Comunităţilor de Afaceri din Uniunea Europeană.

Se estimează obţinerea următoarelor rezultate de natură tehnică:

  • cercetarea şi realizarea de module rezidente în Cloud, care să asigure un spor de viteză, siguranţă şi eficienţă în accesarea de date ale Administraţiilor Publice, de către cetăţean sau de către orice altă entitate interesată; ulterior, cercetarea posibilităţii de interconectare cu sistemele Cloud similare din Uniunea Europeană;
  • scăderea costurilor de întreţinere;
  • asigurarea unei disponibilităţi în lucru de 99,999% – factor spectaculos de fiabilitate, imposibil de atins în cazul tehnologiei clasice de deservire;
  • păstrarea (chiar creşterea) vitezei de accesare, în condiţiile unui flux de date vehiculate continuu crescător;
  • creşterea operabilităţii, datorită procesului de interconectare a bazelor de date (acceaşi interfaţă de portal Web poate asigura consultarea unor informaţii tot mai variate şi complexe);
  • posibilitatea cetăţeanului de a avea acces imediat şi de oriunde la informaţii tot mai cuprinzătoare;
  • creşterea nivelului de securizare a datelor;
  • deschiderea căii către dezvoltarea de noi soluţii autohtone subsumate tehnologiei Cloud.

În ceea ce priveşte efectele socio-economice posibile, amintim:

  • creşterea încrederii în noua soluţie tehnologică, premiză pentru extinderea ei şi la niveluri superioare de decizie în Administraţie – sau în alte sfere de activitate;
  • motivare pentru dezvoltarea şi extinderea de reţele broadband;
  • diminuarea apreciabilă a birocraţiei prin interacţiunea tot mai bună între cetăţean şi Administraţie;
  • realizarea de economii, prin facturarea avantajoasă oferită de tehnologia Cloud;
  • finanţarea extinderii Comunităţii Cloud;
  • stimulează standardizarea şi interoperabilitatea.

În consecinţă, articolul propune o cercetare fundamentală, dublată de realizarea concretă a unor module care să permită obţinerea unui spor de siguranţă, viteză şi securizare în procesul de gestionare şi manevrare a unor cantităţi importante de date, aparţinând Administraţiilor Publice Locale.

BIBLIOGRAFIE

  1. DOBRE, C., UPB – Cloud Computing, http://www.microsoft.com/romania/business/ studiu_de_caz/consiliul_judetean_arges_office365.aspx
  2. http://www.seap.minhap.es/es/prensa/actualidad/noticias/2013/01/20130108.htm
  3. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0529:FIN:EN:PDF
  4. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0799:FIN:EN:PDF
  5. http://archivio.digitpa.gov.it/notizie/giornata-di-studio-su-egovernment-e-cloud-computing
  6. http://e-uprava.gov.si/e-uprava/en/portal.euprava
  7. http://www.cloud.fraunhofer.de
  8. www.nist.gov/itl/cloud/index.cfm

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.