vineri , 19 octombrie 2018
roen

Art. 06 – Vol. 24 – Nr. 1 – 2014

DE LA PROBLEME DE UTILIZABILITATE LA RECOMANDĂRI:
TRANSFORMAREA REZULTATELOR EVALUĂRII ÎN CUNOŞTINŢE DE PROIECTARE

Costin Pribeanu
pribeanu@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Deşi în prezent există un consens asupra necesităţii de a produce aplicaţii uşor de învăţat şi utilizat, multe dintre acestea au probleme de utilizabilitate. Creşterea calitǎţii siturilor web necesitǎ o abordare centratǎ pe utilizator în proiectare şi respectarea prescripţiilor de utilizabilitate. Acest articol prezintă prezintǎ un exemplu de extindere a unei colecţii existente de recomandǎri cu un set de patru recomandǎri de utilizabilitate pentru situri web municipale. Recomandǎrile au fost derivate din rezultatele unor studii anterioare şi urmeazǎ o structurǎ ierarhicǎ (o recomandare generalǎ şi trei recomandǎri detaliate).

Cuvinte cheie: utilizabilitate, situri web municipale, recomandǎri de utilizabilitate, unelte software.

Introducere

În ultimii ani se constatǎ o creştere a interesului pentru utilizabilitatea siturilor web publice care trebuie sǎ satisfacǎ cerinţele unui numǎr tot mai mare de utilizatori. Reţelele de calculatoare şi accesul la Internet conduc la o producţie de informaţii care depǎşeşte capacitatea de asimilare a societǎţii. Din acest motiv este necesar ca informaţia să fie mai uşor de utilizat, compensând capacităţile limitate de asimilare şi prelucrare ale omului. Deşi în prezent există un consens asupra necesităţii de a produce sisteme uşor de învăţat şi utilizat, multe dintre siturile web au încă un grad redus de utilizabilitate [4, 16]. Principala cauzǎ este lipsa unei abordǎri centrate pe utilizator în proiectare. De menţionat cǎ siturile web din România au numeroase probleme de utilizabilitate [7], [16], [17].

Utilizabilitatea se referă la măsura în care utilizatori specificaţi îndeplinesc scopuri specificate cu eficacitate, eficienţă şi satisfacţie, într-un context de utilizare specificat [9]. Subcaracteristicile utilizabilităţii sunt: înţelegerea modului de utilizare (appropriateness recognizability), uşurinţa învăţării modului de utilizare, uşurinţa operării, protecţia faţă de erori, estetica interfeţei cu utilizatorul şi accesibilitatea.

Proiectarea interfeţei om-calculator este parte a proiectării unui sistem informatic şi trebuie sǎ satisfacǎ cerinţe de utilizabilitate. Din punct de vedere teoretic, proiectarea interfeţei cu utilizatorul se bazează pe un ansamblu de cunoştinţe provenind din diverse discipline: informaticǎ, psihologie, ergonomie, management, arte vizuale şi altele. Cunoştinţele de proiectare pot fi specificate într-o varietate de forme prescriptive care încorporeazǎ elemente de utilizabilitate: principii, criterii, euristici şi recomandări. În prezent existǎ numeroase seturi de prescripţii de utilizabilitate, între care se pot menţiona: principii de proiectare [5], [6], [19], criterii ergonomice [2], euristici de utilizabilitate [13], [14], paternuri [18], [23] şi recomandǎri de utilizabilitate [1], [20], [21].

Utilizabilitatea este un subiect incitant, care genereazǎ numeroase dezbateri în literatura de specialitate. Reorientarea către utilizabilitate necesită nu numai schimbarea filozofiei de proiectare dar şi reorganizarea activităţii de producţie de software. În acest sens sunt relevante atât instrumentele de lucru cu prescripţii de utilizabilitate [1], [8], [15], [21] cât şi activitǎţile specifice procesului de evaluare. În ceea ce priveşte activitǎţile este necesar sǎ se acorde o atenţie mai mare consultǎrii prescripţiilor de utilizabilitate de cǎtre proiectanţi şi evaluatori [15], [20], [21], comunicǎrii rezultatelor evaluǎrii cǎtre dezvoltatori [11] şi actualizǎrii colecţiilor existente [1], [20]. Utilizarea rezultatelor evaluǎrii de cǎtre dezvoltatori (“downstream utility”) poate contribui substanţial la îmbunǎtǎţirea utilizabilitǎţii web [11]. În acest sens, furnizarea de descrieri detaliate ale problemelor de utilizabilitate şi indicarea cǎilor de remediere este un prim pas. În situaţia în care apar probleme care se repetǎ este necesarǎ derivarea unor recomandǎri de utilizabilitate, care sǎ dezvolte / detalieze colecţia existentǎ, pentru a fi utilizate în proiecte şi evaluǎri ulterioare.

În această lucrare se prezintǎ un exemplu de extindere a unei colecţii de prescripţii de utilizabilitate cu un set de patru recomandǎri pentru situri web municipale. Recomandǎrile au fost derivate pe baza rezultatelor unor studii anterioare şi urmeazǎ o structurǎ ierarhicǎ (o recomandare generalǎ şi trei recomandǎri detaliate). Recomandarea generalǎ este asociatǎ criteriului asistenţǎ şi documentaţie. Recomandǎrile au fost introduse într-o colecţie existentǎ cu ajutorul unui asistent software [15] şi pot fi utilizate atât de cǎtre dezvoltatori cât şi de cǎtre evaluatori în activitǎţi ulterioare.

În secţiunea următoare vom prezenta succint principalele metode de evaluare a utilizabilitǎţii şi câteva dintre seturile de prescripţii utilizate în mod frecvent. În secţiunea 3, vom prezenta rezultatele unor evaluǎri anterioare, recomandǎrile propuse şi modalitatea de integrare a acestora într-o colecţie existentǎ. Lucrarea se încheie cu concluzii şi direcţii de continuare.

Vizualizează articolul complet

Concluzii

Calitatea aplicaţiilor informatice este o cerinţă prioritară pentru implementarea cu succes a societăţii informaţionale în România şi necesitǎ o abordare centrată pe utilizator a procesului de proiectare. O îmbunătăţire substanţială a utilizabilităţii nu este posibilǎ decât dacǎ dezvoltatorii pornesc de la analiza sarcinilor de lucru (ce poate face utilizatorul cu ajutorul sitului web).

Orientarea pe sarcină conduce la o structurǎ corespunzǎtoare (arhitectura informaţiei), eliminarea unor redundanţe inutile şi se reflectǎ într-o navigare mai uşoarǎ. În acelaşi timp, evaluarea bazatǎ pe sarcinǎ permite obţinerea unor rezultate comparabile şi urmǎrirea în timp a evoluţiei utilizabilitǎţii unui sit web.

Pentru a fi o modalitate eficace de asistare a evaluatorilor, ghidurile de utilizabilitate trebuie actualizate permanent. Alimentarea periodicǎ a colecţiilor de prescripţii cu noi recomandǎri pe baza rezultatelor evaluǎrii permite tezaurizarea cunoştinţelor şi experienţei dobândite, fiind utilǎ atât dezvoltatorilor cât şi evaluatorilor. În acest articol a fost prezentat un exemplu practic de utilizare a unui instrument software de asistare a evaluǎrii şi de extindere a colecţiei de recomandǎri cu o recomandare generalǎ şi trei recomandǎri detaliate, derivate pe baza analizei rezultatelor unor studii anterioare.

Cercetǎrile în acest domeniu vor continua pe urmǎtoarele direcţii: evaluarea utilizabilitǎţii siturilor web municipale pentru a analiza evoluţia acestora în timp, completarea colecţiei de recomandǎri pe baza unor analize retrospective şi rafinarea instrumentului software de asistare a activitǎţii de evaluare.

BIBLIOGRAFIE

  1. BARBU, D.; PRIBEANU, C.: Instrumente de lucru cu recomandări pentru proiectarea siturilor web de comerţ electronic. Informatica economică (supliment RoCHI 2006), 2006, pp. 165-170.
  2. BASTIEN, C.J.M.; SCAPIN, D.: Ergonomic Criteria for the Evaluation of Human Computer Interfaces. Technical Report No.156, INRIA (1993).
  3. COCKTON, G.; WOOLRYCH, A.: Understanding Inspection Methods: Lessons From an Assessment of Heuristic Evaluation. Blandford, A., Vanderdonckt, J., Gray, P.D. (Eds.), Proceedings of People and Computers XV. Springer-Verlag, 2001, pp. 171–182.
  4. DETLOR, B.; HUPFER, M. E.; RUHI, U.; ZHAO, L.: Information Quality and Community Municipal Portal Use. Government Information Quarterly 30, 2013, pp. 23-32.
  5. DIX, A.; FINLAY, J.; ABOWD, G.; BEALE, R.: Human-Computer Interaction. Prentice Hall (1993).
  6. GULLIKSEN, J.; GÖRANSSON, B.; BOIVIE, ; BLOMKVIST, S.; PERSSON, J.; CAJANDER, A.: Key Principles for User-Centred Systems Design. Behaviour & Information Technology, 22:6, 2003, pp. 397-409.
  7. Guran, A.M.; Cojocar, G.S.: Studiu asupra utilizabilităţii siturilor web de admitere la UBB. Conferinţa Naţionalǎ de Interacţiune Om-Calculator – RoCHI 2013, Stefǎnuţ, T. ,Rusu, C. (Eds), MatrixRom, 2013, pp. 71-74.
  8. HVANNBERG, E.T.; LAW, E.L.-C.; LARUSDOTTIR, M.C.: Heuristic Evaluation: Comparing Ways of Finding an Reporting Usability Problems. Interacting with Computers 19, 2007, pp. 255-240.
  9. ISO/IEC FCD 25010. Software Engineering – Software product Quality Requirements and Evaluation (SQuaRE) – System and Software Quality Models, JTC 1/SC 7 N4522 (2010).
  10. JONG, M.; LENTZ, L.: Scenario Evaluation of Municipal Web Sites: Development and Use of an Expert-focused Evaluation Tool. Government Information Quaterly 23, 2006, pp. 191-206.
  11. LAW, E.C.; LÁRUSDÓTTIR, M.C.; NORGAARD, M. (Eds): Downstream Utility 2007: The Good, the Bad, and the Utterly Useless Usability Evaluation Feedback. Toulouse, France, November 6th 2007. IRIT Press – Toulouse (2007).
  12. Molich, R.; Ede, M.; Kaasgaard, K.; Karyukin, B.: Comparative Usability Evaluation, Behaviour & Information Technology 23(1), 2004, pp. 65-74.
  13. NIELSEN, J.; MOLICH, R.: Heuristic Evaluation of User Interfaces. Proc. ACM CHI’90 Conference. (Seattle, WA, 1-5 April), 1990, pp. 249-256.
  14. NIELSEN, J.: Usability Engineering. Academic Press, London. (1993)
  15. PRIBEANU, C.: A Usability Assistant for the Heuristic Evaluation of Interactive Systems. Studies in Informatics and Control, 18(4), 2009, PP. 355-362.
  16. PRIBEANU, C.; MARINESCU, R.D.; IORDACHE, D.D.; GHEORGHE-MOISII, M.: Exploring the Usability of Municipal Web Sites: A Comparison Based on Expert Evaluation Results from Four Case Studies. Informatica Economica Journal, 14(4), 2010, pp. 87-96.
  17. PRIBEANU, C.; MOISII-GHEORGHE, M.; IORDACHE, D.D.: Probleme specifice de utilizabilitate în siturile web municipale: Un studiu de caz cu cinci primării de sector. Revista Română de Interacţiune Om-Calculator, 5 (2), 2012, pp. 81-84.
  18. PRIBEANU, C.; VANDERDONCKT, J.: A Transformational Approach for Pattern-based Design of User Interfaces. Fourth International Conference on Autonomic and Autonomous Systems – ICAS 2008, IEEE, 2008, pp. 47-54.
  19. SHNEIDERMAN, B.: Designing the User Interface. Addison-Wesley Publishing Company (1998).
  20. VANDERDONCKT, J.: Development Milestones Towards a Tool for Working with Guidelines. Interacting with Computers, 12(2), 1999, pp. 81-118.
  21. VANDERDONCKT, J.; FARENC, C. (eds.): Tools for Working with Guidelines. Springer, London (2001).
  22. VAN VELSEN, L.; VAN DER GEEST, T.; TER HEDDE, M.; DERKS, W.: Requirements Engineering for e-Government Services: A Citizen-centric Approach and Case Study. Government Information Quarterly, 26(3), 2009, pp. 477-486.
  23. VAN WELIE, M.; VAN DER VEER, G. C.; ELIËNS, A.: Patterns as Tools for User Interface Design. Tools for Working with Guidelines, Springer London, 2001, pp. 313-324.