Art. 01 – Vol. 24 – Nr. 1 – 2014

Costin Pribeanu
pribeanu@ici.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti

Rezumat: Deşi în prezent există un consens asupra necesităţii de a produce aplicaţii uşor de învăţat şi utilizat, multe dintre acestea au probleme de utilizabilitate. Creşterea calitǎţii siturilor web necesitǎ o abordare centratǎ pe utilizator în proiectare şi respectarea prescripţiilor de utilizabilitate. Acest articol prezintǎ un exemplu de extindere a unei colecţii existente de recomandǎri cu un set de patru recomandǎri de utilizabilitate pentru situri web municipale. Recomandǎrile au fost derivate din rezultatele unor studii anterioare şi urmeazǎ o structurǎ ierarhicǎ (o recomandare generalǎ şi trei recomandǎri detaliate).

Cuvinte cheie: utilizabilitate, situri web municipale, recomandǎri de utilizabilitate, unelte software.

Introducere

În ultimii ani se constatǎ o creştere a interesului pentru utilizabilitatea siturilor web publice care trebuie sǎ satisfacǎ cerinţele unui numǎr tot mai mare de utilizatori. Reţelele de calculatoare şi accesul la Internet conduc la o producţie de informaţii care depǎşeşte capacitatea de asimilare a societǎţii. Din acest motiv este necesar ca informaţia să fie mai uşor de utilizat, compensând capacităţile limitate de asimilare şi prelucrare ale omului. Deşi în prezent există un consens asupra necesităţii de a produce sisteme uşor de învăţat şi utilizat, multe dintre siturile web au încă un grad redus de utilizabilitate [4, 16]. Principala cauzǎ este lipsa unei abordǎri centrate pe utilizator în proiectare. De menţionat cǎ siturile web din România au numeroase probleme de utilizabilitate [7], [16], [17].

Utilizabilitatea se referă la măsura în care utilizatori specificaţi îndeplinesc scopuri specificate cu eficacitate, eficienţă şi satisfacţie, într-un context de utilizare specificat [9]. Subcaracteristicile utilizabilităţii sunt: înţelegerea modului de utilizare (appropriateness recognizability), uşurinţa învăţării modului de utilizare, uşurinţa operării, protecţia faţă de erori, estetica interfeţei cu utilizatorul şi accesibilitatea.

Proiectarea interfeţei om-calculator este parte a proiectării unui sistem informatic şi trebuie sǎ satisfacǎ cerinţe de utilizabilitate. Din punct de vedere teoretic, proiectarea interfeţei cu utilizatorul se bazează pe un ansamblu de cunoştinţe provenind din diverse discipline: informaticǎ, psihologie, ergonomie, management, arte vizuale şi altele. Cunoştinţele de proiectare pot fi specificate într-o varietate de forme prescriptive care încorporeazǎ elemente de utilizabilitate: principii, criterii, euristici şi recomandări. În prezent existǎ numeroase seturi de prescripţii de utilizabilitate, între care se pot menţiona: principii de proiectare [5], [6], [19], criterii ergonomice [2], euristici de utilizabilitate [13], [14], paternuri [18], [23] şi recomandǎri de utilizabilitate [1], [20], [21].

Utilizabilitatea este un subiect incitant, care genereazǎ numeroase dezbateri în literatura de specialitate. Reorientarea către utilizabilitate necesită nu numai schimbarea filozofiei de proiectare dar şi reorganizarea activităţii de producţie de software. În acest sens sunt relevante atât instrumentele de lucru cu prescripţii de utilizabilitate [1], [8], [15], [21] cât şi activitǎţile specifice procesului de evaluare. În ceea ce priveşte activitǎţile este necesar sǎ se acorde o atenţie mai mare consultǎrii prescripţiilor de utilizabilitate de cǎtre proiectanţi şi evaluatori [15], [20], [21], comunicǎrii rezultatelor evaluǎrii cǎtre dezvoltatori [11] şi actualizǎrii colecţiilor existente [1], [20]. Utilizarea rezultatelor evaluǎrii de cǎtre dezvoltatori (“downstream utility”) poate contribui substanţial la îmbunǎtǎţirea utilizabilitǎţii web [11]. În acest sens, furnizarea de descrieri detaliate ale problemelor de utilizabilitate şi indicarea cǎilor de remediere este un prim pas. În situaţia în care apar probleme care se repetǎ este necesarǎ derivarea unor recomandǎri de utilizabilitate, care sǎ dezvolte / detalieze colecţia existentǎ, pentru a fi utilizate în proiecte şi evaluǎri ulterioare.

În această lucrare se prezintǎ un exemplu de extindere a unei colecţii de prescripţii de utilizabilitate cu un set de patru recomandǎri pentru situri web municipale. Recomandǎrile au fost derivate pe baza rezultatelor unor studii anterioare şi urmeazǎ o structurǎ ierarhicǎ (o recomandare generalǎ şi trei recomandǎri detaliate). Recomandarea generalǎ este asociatǎ criteriului asistenţǎ şi documentaţie. Recomandǎrile au fost introduse într-o colecţie existentǎ cu ajutorul unui asistent software [15] şi pot fi utilizate atât de cǎtre dezvoltatori cât şi de cǎtre evaluatori în activitǎţi ulterioare.

În secţiunea următoare vom prezenta succint principalele metode de evaluare a utilizabilitǎţii şi câteva dintre seturile de prescripţii utilizate în mod frecvent. În secţiunea 3, vom prezenta rezultatele unor evaluǎri anterioare, recomandǎrile propuse şi modalitatea de integrare a acestora într-o colecţie existentǎ. Lucrarea se încheie cu concluzii şi direcţii de continuare.

Vizualizează articolul complet

Concluzii

Calitatea aplicaţiilor informatice este o cerinţă prioritară pentru implementarea cu succes a societăţii informaţionale în România şi necesitǎ o abordare centrată pe utilizator a procesului de proiectare. O îmbunătăţire substanţială a utilizabilităţii nu este posibilǎ decât dacǎ dezvoltatorii pornesc de la analiza sarcinilor de lucru (ce poate face utilizatorul cu ajutorul sitului web).