Art. 04 – Vol. 23 – Nr. 4 – 2013

O radiografie privind valorificarea şi promovarea valorilor culturale
româneşti prin orientarea conţinutului digital
spre Web 3.0

Marius Cioca

marius.cioca@ulbsibiu.ro

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Rezumat: Datorită bogăţiei patrimoniului cultural care cuprinde patrimoniul cultural mobil, imobil, imaterial, biblioteci, arte vizuale, cultura scrisă, cultura religioasă etc. lucrarea prezintă o radiografie privind valorificarea conţinutului digital aflat în bibliotecile din România precum şi promovarea valorilor culturale româneşti atât pe plan european cât şi mondial.

Din perspectivă informaţională, s-a considerat ca şi catalizator al valorificării şi promovării valorilor culturale româneşti, al conservării identităţilor culturale, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, prin utilizarea celor mai potrivite  tehnologii Web disponibile la ora actuală, toate acestea utilizate şi folosind conceptul de Web semantic.

Cuvinte-cheie: patrimoniu, cultura, identitate, semantic, web.

Introducere: Îmbunătăţirea accesului la conţinutul digital precum şi valorificarea acestuia, atât pe plan naţional cât şi internaţional, fac deja obiectul unor recomandări naţionale [5].

Tendinţe şi realizări în domeniul „Biblioteca 2.0”, care are la bază Web 2.0 au existat, însă, mai departe, este necesară trecerea la următoarea etapă în evoluţia spaţiului Web, şi anume, aceea a reprezentării şi regăsirii datelor, axate pe Web-ul semantic.

Dacă Web 2.0 este orientat pe „oameni” şi „comunicaţii”, lucrarea ţine cont de noile tendinţe în domeniu abordând conceptul de Web semantic care este orientat pe „maşini” în speranţa că acestea vor deveni mai inteligente (cu ajutorul agenţilor software) şi vor reuşi să găsească/analizeze/prelucreze/extragă cunoştinţe, în locul oamenilor, din volumul imens de informaţii existent la ora actuală, precum şi posibilitatea conectării/relaţionării între date eterogene prin adnotări semantice bazate pe ontologii.

Prin această descriere se urmăreşte valorificarea valorilor culturale româneşti în contextul globalizării, prin „pregătirea” bibliotecilor din România (a conţinutului digital al acestora) şi posibilitatea conectării la biblioteci comune pe plan european şi mondial, reuşind astfel integrarea europeană şi mondială a identităţii culturale româneşti, lucru care nu va fi posibil fără respectarea noilor standarde şi recomandări în domeniul reprezentării/prelucrării şi regăsirii datelor pe Internet şi a conceptului de Web semantic.

Societatea informaţională se caracterizează printr-o dimensiune culturală importantă. Această caracteristică face distincţie clară între societatea informaţională şi societatea industrială [6]. Pasul următor este “societatea bazată pe cunoaştere”, descrierea de faţă putându-se integra în Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, în condiţiile în care Cultura şi libertăţile culturale reprezintă un element esenţial al dezvoltării umane şi durabile, în care Cultura are un rol central privind viitorul Omenirii, ceea ce face să înţelegem Cultura nu doar ca un consumator de resurse, ci ca un factor de dezvoltare socială şi economică.

Metodele şi tehnologiile existente, specifice Web-ului semantic, sunt utilizate cu scopul de a adăuga logică informaţiilor de pe Internet (date despre date), adică o reprezentare formală a cunoştinţelor cu ajutorul unui set de concepte şi relaţionarea între acestea utilizând ontologiile, folosite, de regulă, pentru specificarea explicită a unui concept. Prin utilizarea acestora, informaţia (re)găsită într-un anumit spaţiu va putea fi înţeleasă şi procesată de calculator.

Concluzii: Se poate preconiza, printr-o astfel de abordare, o valorificare şi, implicit, o promovare mult mai accentuată a valorilor culturale româneşti, a identităţilor culturale de la noi din ţară în spaţiul european şi mondial în contextul globalizării, putându-se crea o economie a culturii temeinică şi durabilă, prin conectarea conţinutului digital al bibliotecilor la altele similare de pe plan mondial/european.

De asemenea, s-ar îmbogăţi calitativ rezultatele căutărilor bazate pe semantică într-un anumit spaţiu prin adnotările semantice bazate pe ontologii ale conţinutului digital din bibliotecile româneşti.

Vizualizează articolul complet

Potenţialii beneficiari (cei palpabili şi vizaţi în primul rând), ar fi cu precădere bibliotecile din România, dar să nu neglijăm în exemplificare pe utilizatorul final („consumatorul” de conţinut digital) care va obţine rezultate, în urma căutărilor bazate pe semantică, mult mai consistente şi nu în ultimul rând, naţiunea română, care, prin cultură, prin valorificarea acesteia, prin conexiunile cu alte instituţii similare, se poate face remarcată pe plan european/mondial, atât în domeniul culturii şi al valorilor culturale cât şi al identităţii unice în spaţiul european. Rezultatele, pe termen mediu şi lung (după ce efectele acestuia ar deveni sesizabile pe plan european/mondial), ar putea aduce beneficii chiar şi utilizatorului, care, paradoxal, „nu consumă” conţinut digital sau niciun alt fel de conţinut tipărit sau de altă formă, putând exista situaţia în care, acesta aflându-se în spaţiul european să fie întrebat, nu dacă „…este rrom…”, ci dacă „…este din ţara lui Eminescu sau a lui Caragiale..”. În astfel de situaţii (frumos ar fi dacă s-ar întâmpla aşa), există pericolul ca, cei „certaţi cu cartea” să nu înţeleagă – lucru foarte grav – sensul întrebării de mai sus, în acest fel identificându-se un pericol major de pierderea identităţii venit chiar din interiorul ţării, dar acest aspect nu este urmărit în descrierea de faţă.

Bibliografie

  1. Buraga, S.: Semantic Web, Matrix Rom, Bucureşti, 2004.
  2. Buraga, S.; Cioca, M.: Using Semantic Web Technologies to Enhance the Inter-Connectivity Between the Components of an e-Learning System, Education Training And Information Communication Technologies Roedunet. Proceedings of the 4th International Conference Roedunet România, 2005, 17-18.
  3. Buraga, S.; Cioca, M.; Cioca, L. I.: Improvement of the Design Process by Using Semantic Web Technologies, DAS Conference, România, 2006.
  4. Filip, F.; Cojocaru, I.: Economy of Culture in the Information Society Based on Knowledge, 2008.
  5. Filip, F.G.: Information Technologies in Cultural Institutions. Studies in Informatics and Control, 6(14), 1996, pp. 385-400.
  6. Filip, F. G.; Donciulescu, D.; Filip, C. I.: A Cybernetic Model of omputerization of the Cultural Heritage. Proceedings of the 8th IEEE Mediterranean Conference on Control & Automation – MED 2000, Patras, July 17-19, (CD-ROM).
  7. Gruber, T.: Toward Principles for the Design of Ontologies Used For Knowledge Sharing. International Journal of Human-Computer Studies, 1993.
  8. http://aleph.edu.ro
  9. http://books.google.com/
  10. http://dbpedia.org
  11. http://dbpedia.org/resource/
  12. http://dbpedia.org/snorql/
  13. http://dublincore.org/
  14. http://en.wikipedia.org
  15. http://profs.info.uaic.ro/~busaco/publications/articles/semantic-web-elearning.pdf
  16. http://protege.stanford.edu/
  17. http://ro.wikipedia.org
  18. http://search.theeuropeanlibrary.org/portal/en/index. html
  19. http://www.bibliophil.ro/UDCResearch
  20. http://www.dacoromanica.ro/
  21. http://europeana.eu
  22. http://www.loc.gov
  23. http://www.racai.ro/~dragam/Introducere.pdf
  24. http://www.slideshare.net/busaco/semantic-web-semantic-webbased-agent-applications-based-agent-applications-from-design-to-collaborative-deployment-presentation
  25. http://www.udcc.org/index.htm
  26. http://www.w3.org/
  27. http://www.w3.org/TR/owl-features/
  28. ifla.org

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.