Art. 01 – Vol. 22 – Nr. 3 – 2012

ARHITECTURI PENTRU APLICAŢIILE MOBILE
ŞI DISTRIBUITE

Alin ZAMFIROIU
zamfiroiu@ici.ro

Emanuil REDNIC
emanuil.rednic@gmail.com
Academia de Studii Economice, Bucureşti

Rezumat: Aplicaţiile mobile reprezintă o provocare pentru lumea dezvoltatorilor de software. Evoluţia tehnologică s-a mutat dintr-o zonă a aplicaţiilor desktop către o zonă a aplicaţiilor distribuite şi în special rulabile pe dispozitive mobile pentru o mai mare disponibilitate. În lucrarea de faţă sunt prezentate arhitecturi folosite pentru realizarea aplicaţiilor mobile distribuite şi pentru modul de conectare al acestora la internet. Sunt prezentate arhitecturi de Cloud, de reţele intranet şi principiile avute în vedere în construirea unui intranet. Sunt analizate entităţile utilizate de către un sistem informatic cadastral precum şi standardul CADASTRU 2014.

Cuvinte cheie: Aplicaţie Mobilă, Aplicaţie Distribuită, Arhitectură, Sistem Informatic, CADASTRU 2014

Arhitecturi mobile

Aplicaţia mobilă reprezintă un ansamblu de instrucţiuni codate, folosit de un dispozitiv mobil pentru rezolvarea unei probleme.

În [1] aplicaţia mobilă este definită ca una care rulează pe dispozitive ce sunt folosite oriunde se deplasează utilizatorul lor.

Datorită evoluţiei rapide a tehnologiei şi a nevoilor oamenilor de a avea cat mai aproape toate aplicaţiile necesare, dezvoltarea aplicaţiilor destinate dispozitivelor mobile a luat amploare. Aplicaţiile mobile reprezintă o nouă categorie de produse software spre deosebire de cele obişnuite pentru calculatoare desktop sau aplicaţiile web, prin mărimea lor şi necesarul realizării ca şi aplicaţie orientată spre cetăţean.

Aplicaţiile mobile depind foarte mult de caracteristicile hardware ale dispozitivului, de platforma dispozitivului şi a sistemului de operare implementat pe dispozitivul mobil pe care rulează aplicaţia mobilă. Diversitatea prezentă în cadrul dispozitivelor mobile există şi în cadrul aplicaţiilor mobile

Atunci când se doreşte dezvoltarea unei aplicaţii mobile, primul pas este stabilirea tipologiei aplicaţiei. Soluţia software poate să fie una locală care rulează pe dispozitivul mobil sau una care rulează pe un server şi care furnizează servicii prin intermediul browser-ului sau al unei arhitecturi client-server ce nu foloseşte protocoale Web.

Prin natura lor aplicaţiile mobile sunt mici, portabile şi au o calitate personală. Problemele precum interfaţa, mărimea display-ului, modul de introducere a datelor, pierderile de conexiune wireless sau securitatea trebuie avute în vedere încă din timpul dezvoltării aplicaţiei mobile. Programatorii de aplicaţii desktop trebuie să aibă foarte mare grijă la programarea aplicaţiilor mobile cum gestionează resursele dispozitivului şi cum gestionează conexiunea wireless. Dezvoltatorii care sunt conştienţi de diferenţele dintre calculatoarele personale şi dispozitivele mobile cu privire la resursele de memorie, interfaţa minimă sau puterea redusă de calcul dezvoltă aplicaţii mobile mult mai eficiente.

 Concluzii

Prin utilizarea arhitecturilor hardware şi software prezentate în această lucrare, orice sistem informatic este scalabil, orice altă componentă software se poate adăuga sistemului.

Vizualizează articolul complet

De asemenea, sunt suportate căutări după chei multiple, la nivel de baze de date distribuite, dacă respectivele informaţii se găsesc dispersat în mediul distribuit de date, facilităţi ce duc la creşterea sistemului prin abordarea soluţiei de high availability. Datorită faptului că un sistem informatic este scalabil, noile direcţii de cercetare în domeniul securităţii informatice, se vor plia uşor, din punct de vedere software, în arhitectura lui. Pentru că suportul principal al sistemelor informatice e dat de volumul documentelor procesate, utilizarea şi integrarea semnăturii olografe este necesară. Recunoaşterea, compararea, alterarea şi stocarea semnăturii olografe la nivel de baze de date multimedia, se va realiza prin prisma componentei multimedia a unui sistem informatic, acolo unde este cazul, de aceea toate operaţiile ce se efectuează asupra resurselor multimedia se vor aplica şi asupra semnăturilor olografe. Semnătura olografă se va integra la nivelul procesului de înregistrare în sistem, atât operatorii, personalul din domeniul cadastral, precum şi proprietarii de terenuri, vor urma procesul clasic de autentificare, după care se va face o verificare la nivelul semnăturii olografe stocate la nivelul bazei de date, comparându-se validitatea utilizatorului, dacă este autorizat sau nu, pentru accesul la sistem.

Securitatea la nivel de sistem informatic, din punct de vedere multimedia, este extensibilă prin folosirea mecanismelor de AFIS, Automated Fingerprint Identification System,  autentificarea şi autorizarea urmând a fi realizate şi prin intermediul amprentării digitale, noul modul ocupându-se de Identificare Biometrică. Modulul multimedia va putea integra informaţia suplimentară ce va fi stocată în baza de date, cum ar fi scanarea amprentelor digitale. Sistemul informatic va da posibilitatea prelucrărilor informaţiilor suplimentare, care apar pe suprafaţa scanată, gen: cicatrice, tatuaje, semne din naştere, punându-se problema eliminării lor prin intermediul proceselor de prelucrare multimedia. Amprenta digitală, stocată, este uşor de preluat iar mai apoi de utilizat în procesul de securizare al documentelor prin intermediul watermarking-ului de tip imagine, clasica semnătură putând fi înlocuită prin intermediul amprentării digitale.

Bibliografie

  1. AL-SAYYED, R. M. H.; MANASEER, S.; RABABEH, O.: Mobile Information System, How to Build with Case Study, International Journal of Interactive Mobile Technologies, vol. 4, nr. 4. 2010, pp. 12-17.
  2. http://ctrl-d.ro/development/
  3. IVAN, I.; BOJA, C.; ZAMFIROIU, A.: Self- Healing for Mobile Applications, Journal Of Mobile, Embedded And Distributed Systems – JMEDS, vol. 4, nr. 2, 2012, pg. 96-106, ISSN: 2067 – 4074 (online)
  4. IVAN, I.; MILODIN, D.; ZAMFIROIU, A.: Studierea tipurilor de aplicații mobile și a calității acestora. Revista Româna de Informatică și Automatică, vol. 21, nr. 2, 2011.
  5. DOSPINESCU, O.: Aplicaţii mobile – arhitecturi generale, Analele ştiinţifice ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2004/2005: http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/
    35_Dospinescu_O-Aplicatii_mobile-Arhitecturi_generale.pdf
  6. IVAN, I.; POCATILU, P.; AMITROAIE, M.: Metrici ale societăţii informaţionale, Informatică Economică vol. 5, nr. 4 (20), 2001, pg. 33-40, ISSN 1453-1305
  7. http://www.esri.com/industries/cadastre/pdf/nc_2014.pdf
  8. Oracle Identity And Management – all in one, ORACLE, U.S.A. 2007
  9. Oracle Identity Manager Develop Identity Provisioning, ORACLE, U.S.A. 2006
  10. Oracle Database 11g Implement Database Vault, ORACLE, U.S.A. 2010
  11. Oracle Application Server 10g Administration I, ORACLE, U.S.A. 2004
  12. REDNIC, E.; VELICANU, M.: Identity Management in University System, Informatică Economică  vol. 12, nr 2, 2008, pag. 71-74, ISSN 1453-1305.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.