Art. 04 – Vol. 22 – Nr. 1 – 2012

Vitalie COTELEA
vitalie.cotelea@gmail.com
Academia de Studii Economice din Moldova, Chişinău

Rezumat: În acest articol se tratează probleme legate de principiile de organizare a produselor program elaborate pentru automatizarea procesului de proiectare a bazelor de date. Sunt expuse tendinţele utilizate azi în dezvoltarea sistemelor informatice cu scopul de a separa componenta logică de cea grafică în crearea interfeţelor. Se caracterizează beneficiile paradigmei funcţionale de programare şi aspectele ce ţin de principiile de elaborare a codurilor-sursă în F#, precum şi se argumentează aplicarea paradigmei logice de programare pentru anumite tipuri de probleme ce apar în procesul proiectării bazelor de date. Se propune o soluţie de elaborare a sistemelor de automatizare a procesului de proiectare a bazelor de date. Soluţia se bazează pe integrarea mai multor paradigme de programare, pe conceptul MVC de dezvoltare a aplicaţiilor şi tehnologia WPF utilizată pentru elaborarea interfeţelor cu un design destul de atractiv.

Cuvinte cheie: proiectare baze de date, paradigme de programare, arhitectura MVC, tehnologia WPF.

Introducere

Instrumentele de proiectare a bazelor de date elaborate până acum s-au concentrat, în principal, asupra normalizării. Lipsesc, în totalitate, sistemele care ar face o analiză a bazelor de date deja proiectate. Acest lucru împiedică dezvoltarea sistemelor informatice existente, şi adaptarea acestora la cerinţele noi ale zilei de azi. În afară de aceasta, instrumentele au o destinaţie mai mult didactică, pentru instruire. Algoritmii utilizaţi în acestea sunt cei clasici (de complexitate înaltă), care sunt aplicabili doar asupra unor exemple de laborator şi nu pot servi pentru proiectarea bazelor de date reale.

Tendinţele, care sunt, la moment, în dezvoltarea sistemelor informatice, demonstrează separarea foarte evidentă a componentei logice şi a componentei grafice, precum şi a componentei de realizare a algoritmilor de componenta logică. Acestea pot fi dezvoltate separat, de echipe separate, în limbaje diferite. Limbajele utilizate, din motive de integrare, erau din aceeaşi paradigmă, de regulă, cea procedurală. Astăzi, când sistemele elaborate sunt complexe şi utilizatorul trebuie să fie îndepărtat de la procese, el trebuie să cunoască doar ce doreşte de la sistem, se schimbă şi principiile de elaborare ale acestora [5]. Acum, de când Microsoft oferă pe platforma .NET un limbaj funcţional, F#, platformă de care sunt legate şi Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date SQL Server [2] produse de această companie, integrarea diferitelor paradigme de programare a devenit realizabilă.

Trebuie menţionat că există tendinţa de apelare la diverse limbaje pe o singură platformă şi a altor companii producătoare de SGBD-uri. După cum se ştie, firma Sun Microsystems, care a creat şi susţinea limbajul Java, a fost cumpărată de Oracle în 2009 [3], deci, în acest moment, Oracle este compania care dictează, într-un fel, viitorul limbajului (nu abuziv, deoarece limbajul este specificat prin JSR-uri, de exemplu, pe [11], într-un mod liber şi colaborativ, şi are o licenţă deschisă pentru cei care îl utilizează).

O paradigmă de programare permite specificarea unui model de rezolvare a unei probleme. Un model este o reprezentare simplificată sau o abstractizare a unui sistem.

Uneori, limbajul de programare în care va fi implementată soluţia, oferă aceleaşi construcţii şi mecanisme ca şi paradigma. În acest caz, implementarea, verificarea soluţiei se fac mult mai simplu. Se poate considera atunci că o paradigmă de programare este o clasă de limbaje.

De multe ori, un limbaj de programare poate aparţine mai multor paradigme. Astfel, C++ include caracteristici ale paradigmelor imperativă şi procedurală, ca predecesorul C, dar şi ale celei de orientare pe obiecte.

Paradigma logică [8] oferă posibilitatea scrierii programelor pentru probleme greu formalizabile, ce ţin de apelarea la elemente inteligente de realizare. Paradigma funcţională [4] oferă un limbaj din perspectiva definirii mediului, şi formularea întrebărilor către sistem va genera

Vizualizează articolul complet