Art. 01 – Vol. 27 – Nr. 1 – 2017

INTERNETUL LUCRURILOR – O NOUĂ PARADIGMĂ A CONECTĂRII ÎN INTERNET

Daniel SAVU
dsavu@ici.ro
Mihaela TOMESCU
mtomescu@ici.ro
Lidia BĂJENARU
lidia.bajenaru@ici.ro
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI – Bucureşti

Rezumat: Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) este o tehnologie în curs de dezvoltare, care tinde spre a face parte din viaţa cotidiană din ce în ce mai mult. Multiplele aspecte ale IoT, precum şi numărul din ce în ce mare de dispozitive, tehnologii şi platforme în acest domeniu, au condus ca IoT să fie o tehnologie extinsă în multe domenii. Internetul lucrurilor reprezintă o tehnologie ce va permite intrarea într-o nouă eră economică pentru întregul glob. IoT este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele prin intermediul Internetului. În acest articol sunt prezentate cele mai importante caracteristici şi aplicaţii majore ale IoT, precum şi provocările tehnologice cu care se confruntă Internetul lucrurilor. IoT nu este rezultatul unei singure tehnologii noi, mai multe progrese tehnice complementare furnizează capabilităţi care, luate împreună, ajută la eliminarea decalajului dintre lumea virtuală şi cea fizică. Aceste capabilităţi susţin IoT şi perspectivele dezvoltării acestuia. În concluzie, organizaţiile economice vor trebui să înceapă să implementeze tehnologia IoT dacă doresc să supravieţuiască pe termen lung, însă de asemenea vor trebui să pună în aplicare strategii care să răspundă numeroaselor riscuri asociate cu Internetul lucrurilor.

Cuvinte cheie: Internetul lucrurilor (IoT), distributivitate, interoperabilitate, scalabilitate, securitate.

Introducere: Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) [1, 2, 3] este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele prin intermediul Internetului.

Internetul lucrurilor nu se bazează numai pe calculatoare ca să existe. Fiecare obiect, chiar şi corpul uman, poate deveni o parte din Internetul lucrurilor dacă este echipat cu anumite componente electronice. Aceste părţi variază cu siguranţă, în funcţie de ce trebuie să efectueze obiectul, dar se încadrează în două mari categorii:

obiectul trebuie să fie capabil să captureze date, de obicei, prin intermediul senzorilor.

obiectul trebuie să fie în măsură să transmită aceste date în altă parte prin intermediul Internetului.

Un senzor şi o conexiune, prin urmare, sunt cele două părţi electronice primare ale unui obiect inclus în Internetul lucrurilor.

Potrivit analiştilor din industrie, în anul 2015 existau între 10 şi 20 de miliarde de obiecte conectate la Internet. Acest ecosistem de obiecte conectate formează fundamentul Internetului lucrurilor. Numărul de obiecte conectate în anul 2015 era mic în comparaţie cu cât de multe vor fi conectate în anul 2020. Estimările variază, dar, în general se previzionează faptul că numărul obiectelor conectate până în anul 2020 va fi de 40-50 de miliarde incluzând totul, de la stilouri la locuinţe, maşini şi echipamente industriale.

Reprezentarea grafică din figura 1 prezintă obiectele ce pot fi conectate între ele prin intermediul Internetului lucrurilor.

Figura 1. Internetul lucrurilor

IoT a devenit unul din cele mai provocatoare subiecte de cercetare în domeniul TIC [3]. Internetul lucrurilor oferă un număr uimitor de oportunităţi pentru afaceri, multe dintre acestea fiind cunoscute doar de experţii în domeniu. În general, mass-media îşi concentrează atenţia asupra segmentului din Internetul lucrurilor dedicat consumatorului. Nu există nicio îndoială că produsele dedicate consumatorului deţin un loc important în universul Internetului lucrurilor, dar ele rămân, totuşi, o nişă. Întreprinderile care nu sunt implicate în piaţa dedicată consumatorului pot crede în mod greşit că Internetul lucrurilor nu are ce să le ofere. Totuşi, Internetul lucrurilor va avea implicaţii profunde asupra tuturor nivelurilor operaţiunilor de afaceri, indiferent de tipul industriei [4]. Problemele cu care întreprinderile se confruntă de zeci de ani se vor diminua în mod semnificativ şi, în multe cazuri, vor dispărea.

Împreună cu alte dezvoltări tehnologice, cum ar fi Cloud computing, reţelele inteligente, nanotehnologia şi robotica, universul Interne-tului lucrurilor asigură un uriaş pas înainte spre o economie caracterizată prin eficienţă sporită, productivitate, siguranţă şi profit [5].

Conform unui studiu efectuat de RAND Europe, potenţialul economic global anual al Internetului lucrurilor în toate sectoarele vizate variază de la 1,4 trilioane $ (aproximativ 1,09 trilioane €) în anul 2015 la 14,4 trilioane $ (aproximativ 11,2 trilioane €) în anul 2020, adică aproximativ, PIB-ul Uniunii Europene. Într-adevăr, până în anul 2020, Internetul lucrurilor nu va mai fi un segment TI izolat, ci va fi forţa motrice din spatele unei mari părţi a activităţii economice a lumii. Până în anul 2020, numărul activităţilor industriale care nu vor fi influenţate de Internetul lucrurilor va fi nesemnificativ.

Vizualizează articolul complet

Chiar şi în anul 2015, existau puţine industrii care nu utilizau deloc Internetul lucrurilor în activităţile şi procesele lor.În consecinţă, numărul industriilor în care Inter-netul lucrurilor este indispensabil pentru derularea operaţiunilor este din tot mai mare.

Gartner a estimat că, până în anul 2020, vor fi aproape 26 de miliarde de dispozitive pe Internetul lucrurilor. ABI Research estimează că mai mult de 30 de miliarde de dispozitive vor fi conectate wireless la Internetul lucrurilor până în 2020. Potrivit unui studiu recent realizat de Pew Internet Project Research, 83 la sută dintre experţii în tehnologie şi utilizatorii de Internet au fost de acord cu ideea că Internetul lucrurilor / Cloud, cu sisteme informatice integrate şi portabile (şi sistemele dinamice corespunzătoare) vor avea efecte benefice larg răspândite până în anul 2025.

Toate oportunităţile prezintă un anumit nivel de risc şi, în ceea ce priveşte Internetul lucrurilor, riscurile sunt la fel de importante ca recompensele. Pornind de la breşele cibernetice la transferul unei probleme privind dreptul de proprietate, întreprinderile nu îşi pot permite să intre în această nouă lume tehnologică nepregătite. De exemplu, orice obiect conectat la Internet este un punct de intrare prin care infractorii cibernetici pot pătrunde în sistemul de afaceri al unei întreprinderi.

Într-o lume în care maşinile încep să înlocuiască oamenii şi devin factori de decizie, iar senzorii capturează date în mod continuu, apar întrebări serioase în ceea ce priveşte garanţiile privind securitatea, atacurile cibernetice având ca rezultat daune fizice şi afectarea confidenţialităţii. Chiar dacă nu se poate spune cu certitudine care sunt aşteptările întreprinderilor până în anul 2020 se pot prezice problemele care vor deveni importante. O lume guvernată de Internetul lucrurilor este una în care sunt necesare măsuri adecvate, datorită creşterii complexităţii economice şi dezvoltarea cadrului de lucru pe care industriile, precum şi guvernele l-au adoptat pentru a stimula creşterea economică şi concurenţa. Internetul lucrurilor va avea un impact în fiecare ţară şi economie de pe planetă, chiar şi în lumea în curs de dezvoltare, în care beneficiile progresului tehnologic au fost de obicei negate.

Concluzii: Internetul lucrurilor (IoT) va permite intrarea într-o nouă eră economică pentru întregul glob. Perspectivele oferite de IoT nu se referă numai la simple îmbunătăţiri ale proceselor şi modelelor economice existente, ci mai degrabă la transformarea domeniului de aplicare a acestora.

Economia IoT va revoluţiona modul în care organizaţiile economice îşi desfăşoară activităţile de producţie, funcţionare şi dezvoltare. Iar schimbarea se întâmplă mai repede decât în orice revoluţie industrială anterioară.

În acelaşi timp, Internetul lucrurilor va produce provocări semnificative în toate sectoarele şi pentru toate industriile. Deşi rezolvă probleme care au afectat afacerile timp de zeci de ani, dacă nu chiar secole, va crea, însă, dileme procedurale şi etice complet noi.

Temerile cu privire la confidenţialitatea datelor personale, securitatea cibernetică, precum şi proprietatea şi responsabilitatea asupra produselor vor creşte odată cu dezvoltarea de noi aplicaţii specifice Internetului lucrurilor.

Organizaţiile economice vor trebui să înceapă să implementeze tehnologia IoT dacă doresc să supravieţuiască pe termen lung, însă de asemenea vor trebui să pună în aplicare strategii care să răspundă numeroaselor riscuri asociate cu IoT.

BIBLIOGRAFIE

ATZORI, L.; IERA, A.; MORABITO, G.: The Internet of Things: A survey, Computer Networks, Vol. 54, Issue 15, 2010, 2787-2805.
KARKOUCH, A.; MOUSANNIF, H.; AL MOATASSIME, H.; NOEL, T.: Data quality in Internet of Things: A state-of-the-art survey. Journal of Network and Computer Applications, Vol. 73, 2016,
57-81.
ATZORI, L.; IERA, A.; MORABITO, G.: Understanding the Internet of Things: definition, potentials, and societal role of a fast evolving paradigm. Ad Hoc Networks, Vol. 56, 2017, pp. 122-140.
WEBER, R. H.; WEBER, R.: Internet of Things. Legal Perspectives. Springer Berlin Heidelberg, 135 p., 2010.
DÍAZ, M.; MARTÍN, C.; RUBIO, B.: State-of-the-art, challenges, and open issues in the integration of Internet of things and cloud computing, Journal of Network and Computer Applications, Vol. 67, 2016, pp. 99-117.

CONSUMER TECHNOLOGY ASSOCIATION (CTA) & AMERICAN INTERNATIONAL GROUP INC. (AIG): The Internet of Things: Evolution or Revolution? http://www.aig.com/content/dam/aig/america-canada/us/documents/business/ casualty/aigiot-english-report.pdf, 2015.
GUBBI, J.; BUYYA, R.; MARUSIC, S.; PALANISWAMI, M.: Internet of Things (IoT): A vision, architectural elements, and future directions. Future Generation Computer Systems, Volume 29, Issue 7, 2013, pp. 1645-1660.
ABDMEZIEM, M.R.; TANDJAOUI, D.; ROMDHANI, I.: Architecting the Internet of Things: State of the Art. In Koubaa, A., Shakshuki E., (Eds.). Robots and Sensor Clouds, Vol. 36 Studies in Systems, Decision and Control, 2016, pp. 55-75.
AIJAZ, A.; AGHVAMI, A. H.: Cognitive Machine-to-Machine Communications for Internet-of-Things: A Protocol Stack Perspective. În IEEE Internet of Things Journal, Vol. 2, no. 2, 2015, pp. 103-112.
BASSI, A.; HORN, G.: Internet of Things in 2020: A Roadmap for the Future. European Commission: Information Society and Media, 2008.
SRI CONSULTING BUSINESS INTELLIGENCE / NATIONAL INTEL-LIGENCE COUNCIL: A Technology Roadmap of the Internet of Things. Apendix F of Disruptive Technologies Global Trends 2025, p. 1,
FRIEDEMANN, M., FLOERKEMEIER, C.: From the Internet of Computers to the Internet of Things. In Sachs, K., Petrov, I., Guerrero, P. (Eds): From Active Data Management to Event-Based Systems and More, Springer Berlin Heidelberg, 2010, pp. 242—259.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.